Luni, 17 martie 2026, sistemul educațional din România a parcurs prima etapă majoră a evaluării competențelor pentru elevii de clasa a VIII-a, prin desfășurarea probei scrise la Limba și literatura română. Acest exercițiu, integrat în calendarul Ministerului Educației, reprezintă o bază de date statistică esențială pentru calibrarea procesului de predare-învățare înaintea examenului din vară.
Simularea a fost organizată în 4.545 de unități de învățământ, acoperind aproximativ 97,8% din rețeaua națională. Deși volumul candidaților este impresionant, însumând 145.200 de elevi, datele oficiale relevă un grad de absenteism de peste 11.800 de persoane, reflectând disparități socio-economice persistente. Un aspect notabil este faptul că 104 unități de învățământ nu au putut organiza proba, afectând peste 5.200 de elevi. Din punct de vedere al integrității, a fost raportat un singur caz de eliminare pentru tentativă de fraudă, ceea ce indică o disciplină generală optimă.
Texte-suport între literatura psihologică și eseistica modernă
Subiectele din acest an au pus la încercare capacitatea de analiză a elevilor prin două texte-suport distincte ca stil și epocă. Primul fragment, extras din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu, a servit drept bază pentru evaluarea competențelor literare, solicitând identificarea trăsăturilor tiparului dialogat și explicarea nuanțelor emoționale, în special trăirile copiilor aflați singuri în pădure. Al doilea text, articolul „Eu și vulpea” de Vintilă Mihăilescu, publicat în Dilema Veche, a testat alfabetizarea funcțională prin cerințe de extragere a informațiilor și corelare a perspectivelor.
La primul subiect, elevii au parcurs itemi de înțelegere a textului, de la întrebări tip grilă la exerciții de stabilire a valorii de adevăr. O cerință specifică a vizat prezentarea unui element comun celor două texte, forțând candidații să realizeze o sinteză între ficțiunea literară a lui Sîrbu și observația antropologică a lui Mihăilescu. Mai mult, aceștia au avut de realizat o asociere intertextuală, legând fragmentul lui Ion D. Sîrbu de un alt text literar din lectura proprie, pe baza unei valori morale sau culturale comune.
Proba de gramatică și provocarea argumentării
Partea tehnică a Subiectului I a cuprins exerciții de vocabular și gramatică, unde acuratețea lingvistică a constituit principalul criteriu de departajare. Totuși, punctul central al testării a fost Subiectul al II-lea, care a solicitat redactarea unui text argumentativ de minimum 150 de cuvinte. Elevii au trebuit să răspundă la întrebarea: „Crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat?”, utilizând două argumente solide. Cerința a impus valorificarea textului lui Vintilă Mihăilescu pentru primul argument și apelul la experiența personală sau de lectură pentru cel de-al doilea, evaluând astfel maturitatea gândirii critice și stăpânirea conectorilor logici.
.
