Radiografia devalizării bugetului UE: Fraude de 67 de miliarde de euro și rolul EPPO în 2025

Datele recente publicate de Parchetul European (EPPO) indică o schimbare semnificativă în amploarea și structura activităților ilicite care afectează resursele Uniunii Europene. Raportul de activitate publicat în martie 2026 evidențiază o creștere a valorii prejudiciilor identificate, acestea depășind pragul de 67 de miliarde de euro în intervalul 2024-2025. Într-un context economic marcat de necesitatea disciplinei fiscale, aceste cifre ridică semnale de alarmă privind eficiența mecanismelor actuale de monitorizare și control.

Statisticile EPPO reflectă o tendință ascendentă accelerată a valorilor investigate. Dacă în anul 2024 estimările prejudiciului total se situau la 24,8 miliarde de euro, datele pentru anul 2025 indică o valoare record de 67,27 miliarde de euro.

Conform reprezentanților instituției, această evoluție este rezultatul unei duble dinamici:o mai bună coordonare între birourile naționale, utilizarea unor tehnici tot mai complexe în criminalitatea financiară. Procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, a precizat că nivelul actual al prejudiciilor a depășit chiar și cele mai pesimiste prognoze realizate în 2021, la momentul operaționalizării instituției, când pragul de 50 de miliarde de euro era considerat limita superioară a fenomenului.

Analiza cauzelor instrumentate indică o mutare a centrului de greutate: dacă în trecut frauda viza în principal deturnarea fondurilor nerambursabile, astăzi miza principală o reprezintă neplata taxelor către bugetul comun. S-a înregistrat o creștere masivă, de la 13,1 miliarde la 45,01 miliarde de euro în 2025, în ceea ce privește fraudele pe venituri. Aceste cazuri reprezintă aproximativ două treimi din prejudiciul total raportat de EPPO. La 31 decembrie 2025, instituția gestiona 3.602 anchete active, în creștere cu 35% față de anul anterior.

Această tendință sugerează că grupările criminale au identificat breșe în segmentele transfrontaliere ale sistemului de colectare a TVA, unde fragmentarea administrativă dintre statele membre a facilitat mult timp sustragerea de la plată.

Rețelele din spatele banilor: Crimă organizată și rute chineze

Raportul EPPO evidențiază implicarea unor structuri organizate capabile să gestioneze fluxuri financiare ilicite de mare anvergură.

1. Cazul „Moby Dick”: Investigația a demantelat mecanisme complexe de fraudă coordonate de grupări de tip mafiot, ducând la confiscări de active de 520 de milioane de euro.
2. Nereguli în comerțul cu țări terțe: EPPO raportează fraude sistematice în importul mărfurilor extra-comunitare. În portul Pireu (Grecia), au fost identificate 2.500 de containere provenite din China cu nereguli grave (subevaluare sau origine declarată fals).
3. Eficiența rețelelor: Deși criminalitatea organizată este prezentă în doar 15% din dosare, ea generează 25% din prejudiciul financiar total.

România, Italia și Franța: Motoarele luptei antifraudă

Activitatea judiciară nu este distribuită uniform, câteva state membre asumându-și rolul de lideri în investigațiile europene. România, Italia și Franța raportează cele mai ridicate niveluri de activitate în cadrul EPPO. În Franța, magistrații europeni gestionează 121 de dosare cu un prejudiciu estimat la 6 miliarde de euro. La nivelul întregii Uniuni, numărul rechizitoriilor a crescut cu 34% într-un singur an, semnalând trecerea multor anchete din faza de investigare în cea de judecată.

Finalul mandatului actualei conduceri EPPO (toamna anului 2026) coincide cu o etapă de modernizare tehnică. Din cauza volumului de date fără precedent, instituția mizează pe inteligența artificială pentru a detecta anomalii în tranzacțiile financiare complexe, în parteneriat cu Europol.

Pentru perioada următoare, EPPO vizează extinderea competențelor în trei direcții cheie:

• Monitorizarea sancțiunilor europene: În contextul tensiunilor geopolitice actuale.
• Criminalitatea de mediu: Investigarea fraudelor cu impact ecologic transfrontalier.
• Digitalizarea probațiunii: Scurtarea timpului de răspuns în colectarea dovezilor.