Documentațiile de urbanism aprobate de Consiliul Local au adus, în ședința ordinară din 27 februarie a Consiliului Local, o falie profundă în modul în care este administrat Iașul: o ciocnire între lipsa unei viziuni unitare pe termen lung și dezvoltarea făcută „bucată cu bucată”, prin derogări, care generează deopotrivă profituri uriașe, dar și un haos edilitar resimțit de fiecare cetățean blocat în trafic.
PUG vs. PUZ: „Constituția” orașului, învinsă de excepțiile profitabile
Dezbaterea a pornit de la o interpelare tăioasă privind întârzierea cronică a noului Plan Urbanistic General (PUG) – un document care ar trebui să funcționeze ca o „constituție” a orașului, dictând reguli clare pentru toți. În lipsa lui, Iașul se dezvoltă exclusiv prin Planuri Urbanistice Zonale (PUZ), adică reglementări punctuale, inițiate de investitori, care cer adesea derogări (excepții) de la regulile vechi.
Opoziția a acuzat direct administrația de tergiversarea noului PUG. „Așa, orașul se dezvoltă inegal, ilogic și cu costuri mari pe generațiile următoare”, a punctat un consilier, dând exemplul cartierelor apărute „după dealuri”, departe de rutele de transport în comun, un fenomen care forțează ieșenii să devină dependenți de mașina personală. Cum poți face o dezvoltare coerentă când fiecare investitor își desenează propria bucată de oraș?
Replica primarului Mihai Chirica a fost fermă, transformând aparentul haos într-o poveste de succes economic. Deși a confirmat că noul PUG este în lucru, edilul a susținut că un document general și rigid ar fi fost deja depășit de realitățile economice și tehnologice.
„Municipiul Iași a reușit în ultimul deceniu să treacă pe locul 1 în România și pe locul 4 în Europa în programul de dezvoltare, conform unui clasament al Institutului Oxford”, a replicat primarul. Mai mult, el a apărat politica PUZ-urilor punctuale, subliniind că prin sutele de astfel de documentații aprobate în mandatele sale „s-au generat cifre de afaceri de miliarde de euro, s-au construit și au creat plus valoare”.
Cazul Hurmuzaki: Când casa de pe hârtie arată a „bloculeț” pe teren
Cât de elastice sunt aceste „derogări”? Răspunsul s-a văzut la proiectul nr. 36 de pe ordinea de zi, care viza construirea de „locuințe individuale” pe strada Eudoxiu Hurmuzaki, în apropiere de Grădina Botanică.
Consilierul PSD Mihai Liviu Gavril a intervenit pentru a semnala o contradicție vizibilă. Zona respectivă este reglementată teoretic drept un pol de cercetare și campus universitar. Transformarea ei într-o zonă rezidențială reprezintă o derogare majoră, însă problema reală stătea în proporțiile construcțiilor propuse.
„Derogarea de aici la locuințe individuale cu regim de construire discontinuu este cam mare… cele două etaje ale locuințelor par a fi mai mult bloculeț decât locuință individuală”, a atras atenția consilierul. Deși a cerut vigilență pe viitor pentru a nu compromite forțat polii de cercetare ai orașului, grupul PSD, alături de majoritate, a votat proiectul. A fost aprobat cu 24 de voturi „pentru”.
Istoria care blochează betonul: Un cimitir medieval pe stradela Sf. Atanasie
Cea mai complexă și tensionată dispută a ședinței s-a consumat în jurul proiectului nr. 41 – un imobil cu funcțiuni mixte propus pe stradela Sf. Atanasie nr. 1A, în zona centrală.
Proiectul imobiliar situat în zona Bolta Rece, implică un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) inițiat de Antrepriza Ideal Casa, care vizează construirea unui ansamblu mixt, incluzând locuințe colective și spații de birouri.
Aici s-au ciocnit legislația interpretabilă și patrimoniul ascuns al Iașului. Reprezentanta beneficiarului a luat cuvântul la microfon, acuzând administrația de lipsă de transparență. Aceasta a explicat că documentația a fost blocată timp de 3 ani la Ministerul Culturii. Bazându-se pe modificările Legii Urbanismului, ea a invocat „avizarea tacită” – principiul prin care, dacă statul nu îți răspunde la timp, se consideră că ai primit aprobarea. Aceasta a reproșat secretarului general al primăriei că, în loc să o notifice în scris privind lipsa de legalitate, a ales să blocheze proiectul în comisii.
Răspunsul primarului a schimbat complet perspectiva tehnică într-una istorică: terenul în cauză se suprapune probabil peste un fost cimitir din perioada medievală.
„Avem o echipă de arheologi care a lucrat acolo timp de patru ani pe cheltuiala dumneavoastră”, a recunoscut primarul adresându-se beneficiarului, însă a explicat că, oricât de mult ar dura, legea nu permite construirea fără un „certificat de descărcare arheologică” (documentul care atestă că terenul a fost cercetat și eliberat de sarcini istorice). Direcția Județeană de Cultură refuză încă emiterea acestui act final.
În fața acestui impas juridic și istoric, la solicitarea beneficiarului, proiectul a fost retras de pe ordinea de zi pentru lămuriri suplimentare.
Urbanismul pe „bandă rulantă” și marile abțineri
Dacă proiectul din zona Sf. Atanasie a generat o dezbatere aprinsă, alte dosare cu miză uriașă au trecut sau au picat în tăcere.
Proiectul nr. 40, care viza un ansamblu gigant „mixed-use” pe Calea Chișinăului nr. 132, a fost respins fără nicio explicație la microfon, deși contextul său este unul care ridică semne de întrebare: complexul rezidențial era propus la doar 15 metri distanță în fața halelor industriale Metinvest. Votul a arătat o fractură clară în consiliu: 14 consilieri (PNL, USR, CURAJ) s-au abținut, punând sub semnul întrebării oportunitatea amplasării încă de la nivelul Comisiei de urbanism, în timp ce proiectul a adunat doar 7 voturi favorabile (din partea PSD și AUR), picând astfel la testul plenului.
În schimb, o serie lungă de alte proiecte – de la un cămin de bătrâni și locuințe individuale pe str. Ion Nistor sau Bucium, până la hale pe strada Trei Fântâni – au fost aprobate pe bandă rulantă, fără ca vreun ales local să simtă nevoia să aducă obiecții sau să ceară clarificări pentru public.
Bilanțul ședinței a fost însă marcat și de o curățenie abruptă a ordinii de zi. Deși inițial au fost propuse aproape 15 planuri urbanistice zonale, o bună parte au fost retrase chiar în debutul reuniunii. Motivul real din spatele acestor „amânări pe bandă rulantă” nu a fost doar simpla absență a urbaniștilor din sală, ci mai ales avizele nefavorabile emise de Comisia de urbanism, care a solicitat clarificări serioase.
Cel mai elocvent caz este megaproiectul din Copou (zona Ursulea), unde se propunea un ansamblu uriaș format din nu mai puțin de 40 de clădiri, dintre care 33 de blocuri. Inițiativa a eșuat deocamdată, fiind blocată la nivelul comisiei în urma presiunii vecinilor care au contestat vehement accesul deficitar. Viitorul cartier ar fi fost deservit doar de Fundac Ursulea, o stradă complet inadaptată unui asemenea trafic, care pe alocuri măsoară doar 5 metri lățime.
Aceeași soartă a retragerii, pe fondul avizelor negative și a controverselor tehnice, au împărtășit-o și alte proiecte sensibile care propuneau noi blocuri în zone precum Cicoarei, Tătărași (str. Vasile Lupu), Dealul Bucium și zona centrală.
