Proiectul pentru Autostrada A8 (Autostrada Unirii) se află într-un punct critic. Dincolo de declarațiile politice optimiste, realitatea din teren și din birourile companiilor de stat indică un blocaj administrativ și financiar sever. Invitat în cadrul emisiunii „Linia Întâi” de la TeleM Iași, Cătălin Urtoi, membru fondator al asociației „Hai că se poate” și fost membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a prezentat un raport tehnic la zi al proiectului, dezvăluind motivele reale din spatele amânărilor succesive.
Autostrada A8 și capcana finanțărilor: stadiul real al execuției
În ciuda existenței Legii 291/2018 care impune finalizarea proiectului Autostrada Unirii până în 2030, datele oficiale arată o sincopă majoră în faza de licitație și proiectare.
Situația pe „capetele” care au pierdut finanțarea prin PNRR este îngrijorătoare:
- Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (constructor Nurol): Deși are un stadiu fizic de 40%, lucrările de turnare a primului strat de asfalt au fost amânate. Oficial, CNAIR a refuzat recepția din cauza unor presupuse probleme de compactare. Neoficial, Urtoi atrage atenția că statul nu dispune de banii necesari pentru decontări, plățile efectuate acoperind doar 20% din volumul lucrărilor. Termenul de finalizare (decembrie 2026) este imposibil de respectat, estimându-se prelungirea până în mai 2027.

Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, supranumită și Autostrada Unirii, va avea o lungime de peste 90 de kilometri. Pe traseul autostrăzii, care va uni Republica Moldova cu România, vor fi construite 55 de poduri, două tunele și nouă noduri rutiere. Potrivit autorităților române, unele lucrări sunt la etapa de proiectare, în timp ce pe alte tronsoane sunt anunțate licitații. - Vânători Neamț (Moțca) – Leghin (constructor UMB): Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în februarie 2025, cu un termen de execuție de 24 de luni. Cu toate acestea, utilajele au părăsit șantierul în iunie 2025, din cauza lipsei exproprierilor suplimentare. Promisiunile guvernamentale indică o reluare a lucrărilor în luna mai 2026, având o alocare teoretică de 670 milioane de lei în bugetul pe anul în curs.
Blocaje intenționate pe sectorul montan și lipsa deciziilor
Pentru zona montană, împărțită între CNIR (4 loturi) și CNAIR (2 loturi), termenele variază, dar tiparul de întârzieri CNAIR rămâne vizibil:
- Miercurea Nirajului – Sărățeni (Ozaltin): Proiectarea este finalizată, documentația fiind în verificare din ianuarie 2026. S-ar putea emite autorizația de construire în septembrie 2026, strict condiționat de alocarea banilor de la buget.
- Sărățeni – Joseni (UMB): Proiectarea (14 luni) a început în decembrie 2025. Finalizare estimată pentru obținerea autorizației: începutul anului 2027.
- Joseni – Ditrău (Danlin XXL): Este singurul lot unde se observă o mobilizare activă. Constructorul a început deja amenajarea organizării de șantier (stații de asfalt și betoane) pe cheltuială proprie.
- Ditrău – Grințieș (UMB): Ordin de începere emis în iunie 2025; autorizație așteptată în 2027.
- Grințieș – Pipirig (UMB): Ordin de începere emis pe 30 martie 2026.
- Pipirig – Vânători Neamț (UMB): Aici se înregistrează cea mai gravă anomalie. Deși contractul a fost semnat încă din 29 aprilie 2025, CNAIR nu a emis ordinul de începere a proiectării nici la un an distanță. Potrivit lui Cătălin Urtoi, această situație miroase a decizie de amânare luată la nivel ministerial din cauza lipsei de lichidități.
Tronsonul Moțca-Iași-Ungheni: birocrație la nivel central
Pentru secțiunea care traversează județul Iași (tronsonul Moțca-Iași-Ungheni), ritmul este la fel de lent. Documentația necesară pentru lansarea licitației (indicatorii tehnico-economici) a fost aprobată în Consiliul de Administrație al CNIR în urmă cu mai bine de un an.
Faptul că lansarea procedurii de achiziție publică a fost ținută pe loc denotă o prioritizare politică a altor proiecte din țară în detrimentul regiunii Moldova. Amânarea procedurilor pune în pericol real respectarea termenului limită de 31 decembrie 2030, asumat prin programul SAFE, care impune semnarea tuturor contractelor până cel târziu la 31 mai 2026.
Singurul sector de infrastructură din zonă care înaintează conform planului rămâne Autostrada A7. Constructorul român urmează să dea în exploatare segmentele Adjud-Bacău și Bacău-Roman la sfârșitul lunii august 2026 (respectând termenul PNRR), în timp ce tronsonul până la Pașcani va fi finalizat în decembrie 2026, cel mai probabil cu decontare de la bugetul de stat pentru partea executată după luna august.
Proteste civice pentru autostradă
În fața evidenței că factorul politic frânează alocările bugetare pentru proiect, societatea civilă ieșeană reintră în alertă. Cătălin Urtoi a anunțat oficial organizarea unor mișcări de protest în stradă la Iași, inițiate de asociația „Hai că se poate”. Acțiunile au ca scop direct penalizarea tergiversărilor asumate de Ministerul Transporturilor și obligarea guvernanților să finanțeze loturile montane și secțiunea ieșeană din A8.
Infrastructura din Moldova nu suferă din cauza lipsei studiilor sau a firmelor de construcții, ci se lovește frontal de un management ministerial care direcționează fondurile către alte regiuni, folosind birocrația drept scuză oficială pentru un buget insuficient.


