Economia României trece printr-o perioadă grea la începutul anului 2026. Motivele principale sunt schimbările bruște de prețuri la energie pe plan global și nevoia statului român de a-și reduce cheltuielile. Datele prezentate recent de premierul Ilie Bolojan arată un plan clar: limitarea găurilor din buget, reguli mai stricte pentru piața de energie și reducerea numărului de bugetari.
Din cauza problemelor provocate de conflictul din Iran, prețul motorinei a crescut la noi în țară cu aproape 30%. Pentru a opri un val general de scumpiri, Guvernul pregătește un pachet de măsuri care să reducă prețul direct la pompă. Totuși, Executivul a așteptat ca piața să se mai liniștească, pentru ca această reducere să se simtă cu adevărat în buzunarul oamenilor:
„Suntem în situația în care, de o lună de zile, datorită războiului din Iran, practic piețele internaționale de combustibil sunt perturbate puternic. […] Dacă intervii când lucrurile sunt total volatile, este ca și cum ai mătura atunci când viscolește, adică efectul este zero.”
Guvernul nu va reduce Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Motivul este simplu: Uniunea Europeană a declanșat deja o procedură de sancționare împotriva României (infringement) fix pe acest subiect. Soluția aleasă este reducerea accizei la motorină. Cum acoperă statul pierderea din tăierea acestei taxe? Banii vor veni din ceea ce s-a încasat deja în plus la stat din TVA-ul aplicat pe carburanții mai scumpi din ultima perioadă.
În privința aprovizionării, Guvernul nu a interzis complet exporturile de carburanți, ci a impus doar obținerea unei aprobări speciale. Motivul este unul strict tehnic: România produce mai multă benzină decât consumă. Acest surplus trebuie vândut în afară pentru ca rafinăriile să poată funcționa și să producă, în paralel, motorină (de care avem mare nevoie). Dacă am opri complet exporturile, rafinăriile s-ar bloca și am rămâne fără carburanți la pompă, așa cum s-a întâmplat recent în Slovenia.
Pe piața energiei electrice, premierul estimează că prețurile ar putea scădea cu 10-20% doar prin impunerea unor reguli mai stricte, fără a fi nevoie de investiții noi. Problema actuală este blocarea rețelelor electrice de către speculatori:
„Față de 9.000 de MW cât are România nevoie și ne-ar fi suficient, noi am eliberat documente pentru încă 78.000 de MW, ceea ce ne-ar ajunge să alimentăm Europa Centrală. […] Dacă astăzi cineva vrea să facă o investiție serioasă, nu poate s-o facă sau îl costă mult mai mult așteptând să expire ceva.”
Pentru a scăpa de cei care obțin aprobări de racordare doar pe hârtie pentru a le vinde mai departe, din luna aprilie intră în vigoare o nouă regulă. Oricine cere o aprobare trebuie să depună o garanție de 20% din valoarea investiției. Cine nu începe să construiască, pierde banii și eliberează locul în rețea.
Concedieri în primării și noi reguli pentru salarii și pensii
În luna aprilie încep concedierile în administrația locală. Primăriile care au mai mulți angajați decât le permite noua lege vor fi obligate să facă restructurări. Impactul este major: Guvernul estimează că între 13.000 și 14.000 de posturi ocupate efectiv de oameni (nu posturi lăsate libere pe hârtie) vor dispărea.
În același timp, se pregătesc două legi importante pentru sistemul public:
- Pensiile militarilor, polițiștilor și celor din servicii: Un nou proiect va apărea în maximum două săptămâni. Ideea de bază este creșterea treptată a vârstei de pensionare. Pentru prima dată, se va face o diferență clară: cei care lucrează pe teren și au nevoie de condiție fizică vor putea ieși mai repede la pensie decât cei care au funcții de birou.
- Legea salarizării unice: Trebuie adoptată urgent pentru a nu pierde banii din PNRR. Noua lege va impune o limită superioară pentru lefuri. Bugetarii care au deja salarii mai mari decât această limită nu vor mai primi nicio mărire până când colegii cu salarii mai mici nu îi vor prinde din urmă. Până când această lege va fi gata, e posibil să apară o reglementare provizorie doar pentru salariile magistraților.
Costul uriaș al datoriilor și concentrarea pe banii europeni
Bugetul României nu mai permite promisiuni fără acoperire. Premierul a explicat clar că orice cerere de mărire a cheltuielilor sociale înseamnă, automat, fie creșterea taxelor, fie tăierea banilor din altă parte. Gravitatea situației se vede cel mai bine în costul datoriilor pe care le are țara. Doar în 2026, România va plăti dobânzi în valoare de 60 de miliarde de lei. Ca să înțelegem proporția: acești bani ar ajunge pentru construirea integrală a Autostrăzii Moldovei sau pentru toate proiectele primăriilor din ultimii cinci ani la un loc. Din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au mai rămas de îndeplinit circa 50 de condiții (jaloane). Deși Guvernul recunoaște că am pierdut deja anumite obiective (cum ar fi deschiderea unei fabrici de panouri fotovoltaice), scopul principal acum este să salvăm toți cei 5 miliarde de euro pe care Europa ni-i dă complet gratuit, fără să trebuiască să-i dăm înapoi.
Totodată, pentru a aduce mai mulți bani în economie, Guvernul poartă discuții cu mari firme străine ca să cumpere și să vândă la export mai multe produse agricole românești. Anunțurile oficiale vor fi făcute direct de către companii.
Tensiunile vizibile din coaliția de guvernare nu schimbă planurile Guvernului. Premierul Ilie Bolojan a spus clar că nu intenționează să își dea demisia, indiferent de deciziile pe care le va lua PSD. Mesajul șefului Executivului este că, dacă un partid provoacă o criză politică fix când țara are probleme financiare grave, acel partid va trebui să își asume toată vina. De asemenea, a respins ferm orice idee de a face o nouă majoritate în Parlament alături de AUR. Guvernarea merge mai departe, având un singur mare obstacol: să se încadreze în buget și să nu piardă fondurile europene.
„România, în momentul de față, nu are nevoie de o criză politică, care se suprapune peste criza bugetară, care nu poate fi rezolvată de pe o zi pe alta. […] Avem de absorbit aproximativ 10 miliarde de euro până la sfârșitul lunii august și, dacă nu facem ce trebuie, ar fi mare păcat să pierdem atât sume din granturi, cât și din împrumuturi.”
