Premierul României, Ilie Bolojan, a lansat vineri un atac dur la adresa partenerilor de coaliție de la PSD, pe fondul iminenței unei retrageri a sprijinului politic pentru actualul Guvern. Într-un interviu acordat Radio România Actualități, șeful Executivului a explicat că tensiunile majore din coaliție nu sunt rezultatul unor divergențe doctrinare, ci efectul direct al măsurilor luate pentru corectarea deficitului bugetar și al tăierii unor canale prin care se pierdeau banii publici.
Nota de plată a deficitului și frica de decontul electoral
Premierul arată că deciziile dificile din ultimele zece luni, precum creșterea unor taxe sau tăierea sporurilor în sectorul public, au fost luate cu acordul explicit al liderilor PSD în ședințele de coaliție. Cu toate acestea, social-democrații au ales ulterior să critice public măsurile, o atitudine pe care Ilie Bolojan o descrie drept o strategie deliberată de a fugi de decontul electoral.
„Eu am văzut acest joc dublu, acest joc mincinos, că nu putem să spunem altfel, în care cădem de acord în ședințe de coaliție sau de guvern cu privire la toate aceste măsuri, la diferite nivele, după care veneam în conferințe de presă, în talk-show-uri, în postări, în așa fel încât să participe la decizie, dar să se erodeze de costuri”, a declarat premierul.
Miza reală, subliniază șeful Guvernului, este corectarea unor deficite bugetare istorice, pe care ambele partide le-au generat în trecut. „Aceste măsuri pe care și noi le-am pus în practică sunt de natură a crea constrângeri economice și neajunsuri cetățenilor. Acesta este adevărul. Nu trebuie să fugim de asta. (…) Deși aceste deficite le-au făcut tot guvernele României, din care au făcut parte și PSD și PNL”, a punctat Ilie Bolojan.
Costul instabilității: 8 miliarde de euro din fonduri europene
Dincolo de calculele politice, o criză guvernamentală în acest moment vine cu un cost economic imediat. România trebuie să absoarbă fonduri europene vitale până la finalul lunii august 2026, un proces care depinde exclusiv de stabilitatea și capacitatea de muncă a Executivului.
„Mașinăria guvernamentală, când vede că este instabilitate, nu se mai mobilizează, nu mai lucrează corespunzător și toată lumea se gândește cine vine, cine pleacă, cine va rămâne, dacă mai rămân pe post”, a explicat premierul mecanismul prin care criza politică paralizează administrația.
Avertismentul privind fondurile europene a fost cât se poate de direct: „Până la sfârșitul lunii august, trebuie să absorbim încă opt miliarde de euro. (…) Orice fel de perturbații și de întârzieri va face ca România să intre în riscul de a pierde sume importante de bani. Nu și le va mai asuma nimeni. Toți vor arunca vina unii pe alții, indiferent cine va fi în guvernare.”
Lumina din „cămara cu șobolani”: Cine a fost deranjat de noile măsuri
Un punct central al argumentației premierului este legat de interesele financiare și de rețelele de influență afectate în actualul mandat. Bolojan a oferit exemple clare de limitare a risipei, folosind comparația cu o cămară din care proviziile sunt distruse.
„Gândiți-vă că în cămara pe care o mai are gospodarul atunci când deschizi ușa, vezi că ai niște șobolani care rod. Am aprins becurile. (…) Degeaba îți umpli cămara prin munca oamenilor, prin impozitele și taxe, dacă din acea cămară sau risipești banii sau rozătoarele ți-i rod. Peste tot pe unde am fost am căutat să nu risipesc banii”, a declarat Ilie Bolojan.
Printre măsurile care au generat rezistență în sistem, conform premierului, se numără:
- Sistarea creditelor neperformante acordate prin bănci de stat, precum Eximbank.
- Deblocarea pieței de energie prin anularea avizelor fictive de racordare (documente emise pentru 80.000 MW, la un consum maxim național de 9.000 MW).
- Schimbarea unor conduceri numite politic la companii de stat, precum Apele Române sau Salrom. Despre acești manageri, premierul a afirmat tranșant: „În condițiile în care companii de stat a căror conduceri huzuresc pe contracte bune, fără mari responsabilități și pui reflectoarele pe ei, deranjează destul de mult.”
- Reorganizarea companiilor ineficiente, cum este cazul CFR Marfă, pentru a opri subvenționarea din banii publici a unor entități care aduc prejudicii constante.
Ce se întâmplă luni? Scenariul unui guvern minoritar
În fața unui posibil ultimatum din partea PSD, așteptat la începutul săptămânii viitoare, Ilie Bolojan a anunțat ferm că nu va demisiona și a respins categoric ideea instalării unui prim-ministru obedient, fără putere reală.
„Ne trezim cu situații în care s-ar dori, probabil, să existe un premier de tip marionetă, în așa fel încât unii să fie cu răspunderea, iar alții să fie cu sforile din spate. (…) Dacă ar veni un alt premier, dacă ar fi o marionetă, nu va avea nicio autoritate să facă ceea ce trebuie pentru țara asta”, a subliniat liderul PNL, adăugând că partidul său nu va accepta un rol de anexă.
La dificultățile interne se adaugă un context extern nefavorabil, marcat de prelungirea crizei din Golf, care menține ridicate prețurile la carburanți și alimentează inflația. În acest climat economic instabil, premierul a concluzionat că sursa problemelor este strict politică: „Problemele României nu sunt generate de români. Problemele României sunt generate în general de guvernări. Soluția noastră este să creăm condiții pentru ca românii să-și recapete încrederea și să reconstruiască România.”
