Luni, 30 martie 2026, eurodeputata Diana Șoșoacă s-a prezentat la sediul Parchetului General din București, fiind citată într-un dosar penal care vizează, printre altele, acuzații de propagandă legionară și lipsire de libertate. Scopul procedural al convocării a fost solicitarea acordului pentru efectuarea unei expertize psihiatrice. În contextul declarațiilor publice generate de acest demers, OradeIași.ro prezintă datele factuale ale cazului: cadrul legal al procedurii, cele 11 infracțiuni investigate și rolul Parlamentului European în acest proces.
Conform Codului de Procedură Penală din România, expertiza psihiatrică este o măsură dispusă de organele de cercetare penală cu scopul de a stabili discernământul suspectului sau inculpatului în momentul săvârșirii faptelor investigate. În situația în care persoana vizată se află în stare de libertate, examinarea nu poate fi realizată prin constrângere, fiind necesar consimțământul explicit al acesteia. Citația emisă pentru ziua de luni a vizat îndeplinirea acestei etape procedurale.
Eurodeputata a refuzat procedura și a folosit prezența la Parchet pentru a transmite un mesaj politic susținătorilor prezenți la sediul instituției. Diana Șoșoacă a respins demersul procurorilor, pe care l-a asociat cu practici de persecuție din partea aparatului de stat: „S-a revenit la tot ceea ce înseamnă instituțiile sovietice: psihiatria punitivă, reminiscența acelor acte de teroare împotriva celor care deranjau sistemul”. De asemenea, a declarat că acțiunile procurorilor ar reprezenta executarea unor ordine politice.
Structura dosarului: cele 11 infracțiuni investigate
Acest demers al Parchetului are la bază o serie de fapte înregistrate pe parcursul ultimilor ani, documentate și incluse în cererea oficială de ridicare a imunității parlamentare, transmisă în septembrie 2025. Conform datelor oficiale comunicate în dosar, ancheta vizează 11 capete de acuzare, structurate astfel:
- 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal: Acestea au la bază o plângere penală depusă în decembrie 2021 de o echipă de jurnaliști din Italia. Aceștia au reclamat că au fost sechestrați în cabinetul de avocatură al Dianei Șoșoacă din București, în urma unui conflict legat de realizarea unui interviu.
- 4 infracțiuni de promovare a cultului persoanelor condamnate pentru genocid și promovarea de doctrine fasciste/legionare: Această secțiune a dosarului cumulează mai multe declarații publice:
- Octombrie 2024: După decizia Curții Constituționale (CCR) de invalidare a candidaturii sale la alegerile prezidențiale, Diana Șoșoacă a transmis un mesaj video în care a folosit sintagma „Trăiască Legiunea și Căpitanul”.
- Noiembrie 2024: A participat, la Tâncăbești, la o comemorare publică dedicată fostului lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.
- Februarie 2025: În cadrul unei intervenții în plenul Parlamentului European, a recomandat utilizarea strategiilor de politică externă ale fostului președinte comunist Nicolae Ceaușescu, afirmând: „Nimeni nu l-a egalat vreodată”. În urma acestei declarații, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) a depus un denunț oficial.
- Promovarea de idei antisemite și negarea/minimalizarea Holocaustului: Fapte asociate discursului public susținut în urma deciziei CCR din octombrie 2024.
- Ultraj: Infracțiune reținută în legătură cu atitudinea manifestată față de organele de anchetă sau de ordine publică pe parcursul procedurilor.
Procedura de la Bruxelles și etapele următoare
Continuarea procedurilor judiciare pe fond în România depinde în acest moment de decizia forurilor europene. Solicitarea Parchetului General din toamna anului 2025 se află în procedură de analiză la nivelul Parlamentului European.
Săptămâna trecută, Diana Șoșoacă a fost audiată în Comisia de afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European. Aceasta este o etapă standard în procedura de ridicare a imunității, comisia urmând să întocmească un raport care va fi supus votului în plen. Decizia Parlamentului European va stabili dacă procurorii români pot continua urmărirea penală în mod complet. Până la obținerea unui aviz favorabil din partea Parlamentului European, Parchetul General din România este limitat la efectuarea actelor de cercetare care nu implică reținerea, percheziția sau trimiterea în judecată a persoanei vizate.
