Luni, în cadrul unei dezbateri găzduite de Academia de Studii Economice (ASE), președintele Nicușor Dan a evidențiat vulnerabilitățile generate de nivelul scăzut de educație financiară din România. Potrivit șefului statului, gradul de înțelegere economică a populației influențează direct direcția politicilor publice. În viziunea sa, o cunoaștere precară în acest domeniu poate determina decidenții să adopte măsuri cu impact negativ pe termen lung asupra economiei naționale.
Declarațiile șefului statului aduc în prim-plan o dinamică specifică democrațiilor reprezentative: politicienii își adaptează frecvent discursul și deciziile în funcție de așteptările publicului votant.
Atunci când o mare parte a populației nu este familiarizată cu mecanismele macroeconomice de bază (precum inflația, deficitul bugetar sau formarea bugetului de stat), preferințele electorale se pot orienta către măsuri cu beneficii imediate, dar nesustenabile. Printre acestea se numără majorările de venituri fără acoperire bugetară sau intervențiile artificiale asupra prețurilor. Președintele a punctat această corelație, menționând că „o lipsă de cunoaștere financiară a societății a dus politicianul în decizii nesănătoase pentru economia românească”.
Pentru context, datele recente ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ale organismelor europene plasează România printre ultimele state din UE la capitolul alfabetizare financiară. Procentul adulților care dețin cunoștințe economice de bază se menține sub 25%, indicând un decalaj semnificativ față de media țărilor occidentale.
„Să ne uităm puțin și la zona socială, pentru că există o corelație între prosperitatea unei țări și nivelul de educație financiară. Corelația asta e demonstrată în studii. Pe de o parte, când ai niște oameni care au o educație financiară, ei vor influența politicile publice. Politicienii se uită la ce gândesc oamenii cărora le cer voturi și în funcție de asta merg într-o parte sau alta cu politicile publice. Din păcate am văzut exemple în care o lipsă de cunoaștere financiară a societății a dus politicianul în decizii nesănătoase pentru economia românească, deci pentru prosperitatea colectivă”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Competențe necesare în ecosistemul economic actual
La nivel individual, carențele de educație financiară afectează capacitatea cetățenilor de a interacționa eficient cu mediul privat. Conform analizei prezentate la ASE, navigarea în economia contemporană necesită o serie de competențe elementare:
- Gestiunea creditării: Capacitatea de a evalua comparativ costurile reale ale unui împrumut bancar și de a gestiona riscul de supraîndatorare.
- Mecanismele de investiții: Familiarizarea cu instrumentele investiționale care pot proteja capitalul împotriva deprecierii inflaționiste.
- Stimularea antreprenoriatului: Orientarea economiilor și a capitalului către sectorul privat. Șeful statului a subliniat că deficitul de capital este o problemă cronică a economiei românești, iar direcționarea fondurilor către mediul privat este vitală, concluzionând că „fără antreprenoriat, economia scârțâie”.
Un alt aspect subliniat în cadrul dezbaterii a fost suprapunerea dintre nivelul redus de educație financiară și extinderea fenomenului de dezinformare online. Președintele a exemplificat situația campaniilor de tip deepfake, care utilizează fraudulos imaginea unor oficiali, precum guvernatorul Băncii Naționale, pentru a promova randamente nerealiste, de tipul „profit de 300%”.
Dincolo de pierderile financiare directe pe care le pot suferi cetățenii, aceste campanii erodează încrederea publică în instituțiile statului și în piața reglementată, generând un teren favorabil pentru curentele autoritare.
În acest context, președintele a adresat un apel către profesioniștii din domeniul economic de a se implica activ în combaterea dezinformării pe platformele de socializare emergente (precum TikTok). Scopul acestei implicări ar fi furnizarea de expertiză validată și limitarea expunerii publicului vulnerabil la scheme frauduloase.
Sursă foto: Evenimentul Zilei
