Jurnalistul Liviu Avram a reacționat public la afirmațiile primarului general, Nicușor Dan, referitoare la politica energetică a Uniunii Europene. În urma unui discurs susținut de edil cu ocazia Zilei Europei, Avram a contrazis ideea conform căreia blocul comunitar ar fi renunțat la energia nucleară, prezentând date factuale despre deciziile luate la nivelul statelor membre.
Punctul de plecare al dezbaterii este declarația lui Nicușor Dan privind dependența energetică a continentului. Edilul a afirmat: „Europa a făcut greșeli. Când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia, asta a fost o greșeală”.
În replică, Liviu Avram atrage atenția că decizia de a închide reactoarele nucleare nu a reprezentat o directivă europeană aplicată uniform, ci a fost strict opțiunea individuală a anumitor state suverane.
Politica energetică europeană, analizată pe state
Pentru a clarifica situația, jurnalistul prezintă deciziile naționale care nuanțează declarația primarului general:
- Germania: A fost singura mare economie europeană care a aplicat un program de renunțare la energia atomică. Decizia a aparținut exclusiv guvernului de la Berlin, în urma unor presiuni politice și ecologiste interne.
- Italia: A renunțat la energia nucleară prin decizii naționale, validate de cetățeni prin referendumurile organizate în 1987 (după Cernobîl) și în 2011 (după Fukushima).
- Franța: A urmat o direcție diametral opusă. Statul francez și-a consolidat sectorul nuclear, generând majoritatea energiei sale electrice din surse atomice și păstrându-și statutul de exportator major pe piața europeană de profil.
Reacția jurnalistului la discursul public
Liviu Avram subliniază că primarul general ar fi putut verifica situația reală a pieței energetice consultând partenerii externi, dând exemplul autorităților franceze. Jurnalistul cataloghează afirmația edilului drept o încercare de a direcționa atenția publicului către o generalizare inexactă:
„Dar asta e o metodă rudimentară de manipulare: atribui cuiva, în mod fals, o acțiune, ca să ai apoi motiv să o combați”, notează Liviu Avram.
Prin această observație, jurnalistul argumentează că atribuirea unei acțiuni false întregului bloc comunitar poate distorsiona dezbaterea publică referitoare la deciziile reale ale Uniunii Europene.
În plan intern, România se menține pe linia statelor europene care susțin și investesc în energia nucleară. Proiectele aflate în desfășurare pentru modernizarea reactoarelor de la Cernavodă și demersurile pentru instalarea reactoarelor modulare mici (SMR) arată o strategie guvernamentală clară, diferită de renunțarea invocată în declarația primarului.
Liviu Avram își încheie argumentația observând că momentul ales pentru aceste declarații, respectiv Ziua Europei, a fost inoportun din perspectivă comunicațională: „Putea să se abțină, măcar de Ziua Europei. Ar fi avut restul zilelor să arate că e zmeu geostrategic”.
