Un discurs de Ziua Europei susținut de președintele Nicușor Dan a declanșat o reacție critică din partea intelectualului clujean Adrian Papahagi. Acesta reclamă o distanțare a șefului statului de valorile europene și o reorientare a politicii externe românești către o abordare axată prioritar pe menajarea intereselor noii administrații din Statele Unite.
Adrian Papahagi analizează punctual atât contextul, cât și mesajul transmis. El evidențiază formatul ales pentru acest moment simbolic, descriindu-l drept „o declarație de 7:37 minute, rece, plată, fără patos și convingere, fără public și întrebări de presă”. Potrivit intelectualului, momentul a relevat imaginea „unui președinte izolat”, care a evitat o întâlnire directă cu cetățenii la Palatul Cotroceni.
O critică majoră adusă de Papahagi vizează decizia președintelui de a folosi acest prilej pentru a sancționa politicile comunitare, în detrimentul unui mesaj de unitate. „Mă întreb, chiar era oportun ca în discursul de ziua Europei președintele României să critice greșelile UE în termenii lui Trump și să someze UE să mențină parteneriatul cu SUA, de parcă UE, nu Trump îl subminează?”, notează Papahagi. Mai mult, el subliniază paradoxul diplomatic al intervenției: „De ziua Europei prioritatea e să critici Europa atacată și de Putin și de Trump?”.
Lipsa recunoștinței pentru fondatorii UE și concesiile făcute electoratului suveranist
Intelectualul reproșează absența unui mesaj de recunoștință pentru rolul statelor fondatoare în dezvoltarea României. El reamintește inclusiv legăturile personale ale președintelui cu spațiul european: „Nicușor Dan a beneficiat de generozitatea Franței. Niciun cuvânt, niciun sentiment pentru aceasta. Nimic personal, nici un accent de dragoste față de locuri și instituții din Europa”. Conform analizei sale, reindustrializarea țării a fost susținută de state precum Franța, Germania sau Italia, într-un contrast cu un aparat intern dominat de „securiști și politruci vicleni, specializați în deturnări de fonduri”.
Analiza atinge și politica internă. Papahagi susține că președintele a încercat să abordeze discursul eurosceptic făcând concesii de limbaj. „Discursul a parat niște mizerii auriste, ÎN TERMENII AUR: UE a investit în simbolurile noastre identitare, Sarmizegetusa, biserici, etc.”, afirmă Papahagi. În viziunea sa, mesajul prezidențial a fost unul strict tranzacțional, rezumând logica acestuia astfel: „UE e subiect de controversă […] dar uitați, dragi aurari, a renovat chestii dacice, deci n-o urâți chiar atâta, vă rog”.
Riscul geopolitic: „Vom deveni ultimii lingăi ai lui Trump în Europa?”
Concluzia lui Papahagi avertizează asupra direcției strategice a României. El critică dur ceea ce percepe a fi o aliniere necondiționată la politica externă dictată de Washington, considerând-o pragmatic inutilă. „Vom deveni ultimii lingăi ai lui Trump în Europa? Fără niciun folos, fiindcă Trump își mută trupele din Germania în Polonia, nu la noi”, argumentează acesta.
Papahagi respinge varianta în care politica externă românească s-ar transforma într-un „balet poticnit între Rusia, SUA, UE, Turcia, China”. În final, intelectualul realizează o paralelă istorică severă cu privire la deciziile diplomatice luate în momente de tranziție globală: „Cum Iliescu semna un parteneriat strategic cu URSS înainte ca aceasta să crape, așa ne lipim și noi la MAGA înainte ca această sinistră mișcare să expire?”.
