Săptămâna aceasta a adus în prim-plan o serie de provocări sistemice, atât la nivel național, cu impact local profund, cât și pe plan strict ieșean. De la rezultatele dezamăgitoare ale testelor PISA și avertismentele privind colapsul sistemului de pensii pe fondul îmbătrânirii populației, până la blocajele administrative din jurul Pasajului Socola și impasul urbanistic generalizat din Iași, agenda publică a fost dominată de teme cu impact direct asupra calității vieții cetățenilor.
Rezultatele PISA forțează modificarea Evaluării Naționale și a programei
Datele testării internaționale PISA 2025 au confirmat deficiențele majore din sistemul educațional românesc: peste 50% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul de bază la matematică, procente similare (48% la lectură și 46% la științe) fiind înregistrate și la celelalte discipline. Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a corelat aceste rezultate cu performanțele slabe de la Evaluarea Națională din 2024, subliniind că aproape jumătate dintre elevii români prezintă lacune grave de cunoștințe.
Printre soluțiile anunțate se numără modificarea structurii Evaluării Naționale începând cu anul 2028, pentru a permite o evaluare mai bine corelată cu aptitudinile elevilor și profilul liceal dorit. De asemenea, ministerul vizează revizuirea programei școlare (în limita a 15%) pentru a accentua aplicațiile practice și compensarea deficitului de 1.600 de ore de activități didactice obligatorii față de media țărilor OECD, prin restructurarea programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”. Pentru acoperirea deficitului de profesori, se propun programe de dublă specializare și o creștere cu 70% a tarifului pentru plata cu ora.
Pasajul Socola, un șantier întârziat care sufocă traficul
La Iași, începerea lucrărilor de reabilitare a Pasajului Socola a generat o creștere cu 36% a timpului mediu petrecut în trafic pe ruta Vișan-Gara Iași, potrivit unei monitorizări independente realizate de asociațiile Moldova Vrea Autostradă (MVA) și Moldova Vrea Infrastructură (MVI). Promis încă din 2019 de primarul Mihai Chirica și cu un contract semnat în 2023, șantierul a fost deschis abia în septembrie 2026.
În prima zi de funcționare a rutei ocolitoare, drumul care dura anterior 27 de minute a fost parcurs în 57 de minute. Asociațiile civice solicită autorităților măsuri urgente, inclusiv implementarea Masterplanului Metropolitan de Transport, semafoare inteligente și prezența poliției rutiere în zonele critice, atrăgând atenția asupra disconfortului creat zecilor de mii de locuitori din zona periurbană sudică. Constructorul, firma Conest, estimează finalizarea primei etape în mai 2027.
Hrubele Iașului, între legende și blocaje imobiliare
Subiectul orașului subteran a revenit în atenție după descoperirea unei scrisori din 1882 în statuia lui Ștefan cel Mare, document care atestă existența unei alte scrisori sub soclul monumentului, chiar la intrarea în fosta Uliță Mare (actualul pietonal Ștefan cel Mare). Rețeaua extinsă de hrube boierești și negustorești, care se întinde sub centrul Iașului, a ridicat probleme majore în dezvoltarea urbanistică a orașului.
Lipsa unui cadastru subteran complet face ca descoperirile arheologice întâmplătoare să blocheze frecvent proiectele imobiliare. Deși legendele urbane vorbesc despre tuneluri kilometrice care ar lega Curtea Domnească de marile mănăstiri, specialiștii, precum Bobi Apăvăloaiei de la Direcția Județeană pentru Cultură, infirmă aceste ipoteze din motive tehnice. În prezent, cele mai importante galerii descoperite și incluse într-un proiect de restaurare de 80 de milioane de lei sunt cele de sub Facultatea de Teologie, datând din secolul al XVIII-lea. Proiectul municipalității pentru valorificarea ruinelor de la Cubul de pe pietonal trenează de peste două decenii.
Dezvoltatorii imobiliari mută procesele la București din cauza blocajelor locale
Eliberarea certificatelor de urbanism în Iași continuă să reprezinte o problemă cronică. Deși fosta lege impunea un termen de 30 de zile (redus la 15 zile lucrătoare de noul Cod al Urbanismului, intrat în vigoare la 25 august 2026), durata medie de așteptare la Iași este de 382 de zile, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale.
În acest context, firma Imperia Divizia Construcții SRL și-a mutat sediul social la București pentru a chema în judecată Primăria Iași, contestând încadrarea unui teren în PUG-ul din 1999 (expirat, dar prelungit succesiv). Este al doilea dezvoltator care apelează la această strategie, după Cristin Zămoșteanu, care a obținut deja câștig de cauză în instanțele bucureștene în alte spețe. Întârzierea eliberării actelor a atras inclusiv amendarea primarului Mihai Chirica de către Inspectoratul de Stat în Construcții. Noul Cod al Urbanismului introduce principiul aprobării tacite pentru anumite avize și impune actualizarea obligatorie a PUG-urilor mai vechi de șapte ani până în august 2029, sub sancțiunea pierderii accesului la fonduri publice.
Aquapark-ul din Moara de Vânt, o investiție de 70 de milioane de euro fără sursă de finanțare
Proiectul complexului de agrement din zona Moara de Vânt a revenit pe ordinea de zi a Consiliului Local Iași, deși, la peste doi ani de la lansare, autoritățile nu au identificat o sursă de finanțare pentru investiția estimată la 347 milioane de lei. Mai mult, studiul de fezabilitate, realizat de firma Poliart SRL, indică o rentabilitate negativă, precizând că proiectul „nu este viabil din perspectivă strict comercială”.
Analiza financiară arată că investiția inițială nu va putea fi amortizată din vânzarea biletelor nici în 75 de ani, depășind durata tehnică de viață a construcției. În ciuda acestor indicatori, proiectul este menținut pe agendă ca un „serviciu de utilitate publică”. În contrast, administrații din alte orașe, precum Oradea (Complexul Nymphaea) sau Botoșani (Cornișa), au implementat cu succes facilități similare, bazându-se încă din faza inițială pe fonduri europene atrase în acest scop.
