Statul român a primit „nota de plată” finală pentru surplusul de vaccinuri comandate în timpul pandemiei, o sumă care riscă să destabilizeze echilibrul financiar al Ministerului Sănătății în 2026. Ministrul Alexandru Rogobete a confirmat joi că România trebuie să achite către gigantul farmaceutic Pfizer suma de 3,395 miliarde de lei, în urma unei decizii cu titlu executoriu pronunțate de Tribunalul din Bruxelles.
Chiar dacă autoritățile de la București pregătesc o contestație, legislația internațională obligă statul să blocheze acești bani într-un cont tranzitoriu. Practic, banii ies din vistieria publică acum, urmând a fi recuperați doar dacă România va câștiga procesul în etapele următoare.
Dobânzi de 400 de milioane de lei
Evoluția sumei este alarmantă. Față de estimările inițiale prezentate de Ministerul Sănătății cu doar 24 de ore în urmă, calculele finale au adus o povară suplimentară de aproape jumătate de miliard de lei, reprezentând penalități de întârziere.
Iată principalele date financiare ale litigiului:
- Suma totală de plată: 3.395.000.000 lei (aproximativ 680 milioane euro).
- Creșterea față de ultima estimare: 400.000.000 lei (reprezentând dobânzi acumulate).
- Statutul plății: Titlu executoriu (plata este obligatorie și imediată).
- Sursa fondurilor: Ministerul Sănătății a confirmat că acești bani nu sunt prevăzuți în bugetul pe anul 2026.
Eroarea din mai 2021: 39 de milioane de doze comandate peste stocul existent
Pentru a înțelege cum s-a ajuns în această situație, trebuie să privim înapoi în primăvara anului 2021. Conform declarațiilor oficiale, la acel moment s-a produs o „eroare administrativă” majoră care stă la baza litigiului actual.
În mai 2021, România a semnat un contract pentru achiziția a 39 de milioane de doze suplimentare de vaccin Pfizer. Problema semnalată de actuala conducere a Ministerului Sănătății este că, la data semnării, România avea deja în depozite aproximativ 9 milioane de doze neutilizate, un stoc suficient pentru ritmul de vaccinare de la acea vreme. Această supra-contractare, realizată într-un moment de scădere a cererii, a oferit producătorului baza legală pentru a solicita plata integrală a dozelor rezervate, indiferent dacă acestea au fost recepționate sau nu.
Scenariile de la Ministerul Finanțelor: Rate sau plată integrală?
Impactul asupra bugetului național este unul sever. Ministrul Rogobete a început o serie de consultări de urgență cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru a identifica mecanismul de plată. Ministerul Sănătății se află în imposibilitatea de a acoperi suma din fondurile proprii, ceea ce va necesita, cel mai probabil, o alocare din Fondul de Rezervă al Guvernului sau o rectificare bugetară masivă.
În prezent, experții juridici și echipa de avocați a statului analizează două scenarii:
- Plata în tranșe: Negocierea unui calendar de plată care să eșaloneze efortul financiar pe parcursul mai multor luni sau ani.
- Contestația cu suspendare: Depunerea unei acțiuni în instanță care să încerce suspendarea executării până la o sentință definitivă, deși caracterul executoriu al deciziei de la Bruxelles face acest demers extrem de dificil.
O lecție scumpă despre responsabilitatea administrativă
In timp ce alte state europene au reușit să renegocieze contractele sau să reducă volumele, România se vede nevoită să plătească pentru decizii luate în urmă cu cinci ani.
Cele 3,4 miliarde de lei reprezintă echivalentul construirii a cel puțin două spitale regionale de dimensiuni medii sau modernizarea integrală a zeci de unități sanitare județene. Rămâne de văzut dacă, dincolo de plata facturii, va exista și o asumare a responsabilității pentru „eroarea administrativă” din 2021 care ne costă astăzi cât un buget întreg de investiții.
