Fenomenul de dezinformare digitală a devenit o provocare sistemică pentru societățile moderne. Modul în care consumăm informația s-a schimbat radical odată cu ascensiunea platformelor de social media, unde algoritmii dictează ce vedem în funcție de interesul comercial, nu de valoarea de adevăr. În cadrul podcastului pOD by Edge, Dragoș Stanca, expert media digital, și Sorin Ioniță, analist de politici publice, au analizat mecanismele din spatele acestei industrii și impactul pe care îl are asupra deciziilor noastre zilnice și a stabilității democratice.
Platformele sociale nu sunt concepute pentru informare corectă, ci pentru a maximiza timpul petrecut de utilizator și, implicit, profitul. Spre deosebire de media tradițională, unde există un filtru editorial și o responsabilitate asumată, pe rețelele de socializare fiecare individ este un potențial generator de conținut. Acest model inversează logica informării, transformând informația într-o marfă, iar atenția utilizatorului în principala monedă de schimb.
Pentru a ilustra acest mecanism economic, Dragoș Stanca a oferit un exemplu: „Noi practic am ajuns să ne informăm dintr-o mașinărie de e-commerce. Asta este social media de fapt. Social media din start a fost proiectată ca o mașinărie care să satisfacă cererile și nevoile a ceea ce se numește în limbaj de specialitate long tail-ul din retail. Adică micile magazine online… care aveau nevoie de un instrument care să le asigure la cel mai mic cost posibil, cel mai mare reach posibil”.
-
Conform unui studiu realizat de Ethical Media Alliance, informația de interes public reprezintă o proporție infimă din consumul total. Într-o analiză desfășurată pe o durată de trei ani, doar 3,5% din consumul de informație a avut valoare de interes public real.
-
În anul curent, acest indicator a înregistrat o ușoară îmbunătățire, ajungând la 6,7%.
-
Efectul algoritmilor asupra veniturilor platformelor este evident în perioade de criză. În timpul pandemiei, Meta și Alphabet au înregistrat creșteri de venituri de aproximativ 65%, respectiv 74%, profitând de dezbaterile intense din mediul online.
Mecanismul psihologic al manipulării
Dezinformarea exploatează tendința naturală a oamenilor de a selecta informațiile care le confirmă propriile convingeri. Sorin Ioniță a subliniat că manipularea minților pentru a obține avantaje este un mecanism adânc înrădăcinat în natura umană, însă viteza și volumul pe care le oferă internetul au amplificat exponențial acest fenomen.
El a explicat acest aspect, afirmând: „Dacă s-ar termina cu dezinformarea, s-ar termina omenirea. Pentru că dezinformarea, dacă e să ne uităm ce înseamnă… înseamnă a manipula mințile altora pentru a ne produce un avantaj. E ceva ce vedem la copii de fapt, îl avem în ADN”.
Rețelele sociale folosesc teste și jocuri online pentru a profila utilizatorii și a-i targeta ulterior cu mesaje politice sau ideologice. Dragoș Stanca a exemplificat cum utilizatorii care participă la teste aparent inofensive sunt identificați ca fiind vulnerabili și ulterior devin ținta unor campanii menite să le influențeze percepția asupra unor teme de interes public.
Industria falsului și implicarea actorilor politici
Campaniile de manipulare implică fonduri considerabile și rețele de boți menite să creeze senzația de popularitate artificială. Există o întreagă industrie care capitalizează pe seama vulnerabilităților platformelor, generând conținut fals pentru a obține bani sau pentru a discredita oponenții. Sorin Ioniță a atras atenția asupra faptului că multe dintre aceste bugete provin chiar din banii publici alocați partidelor politice, cerând intervenția ANAF pentru a verifica firmele care prestează astfel de servicii.
Crearea și distribuirea de știri false este o activitate profitabilă, chiar și pentru indivizi fără resurse tehnice avansate. Dragoș Stanca a menționat un caz în care un utilizator a recunoscut că a generat un profit de 60 de dolari dintr-o postare creată cu inteligența artificială, care a strâns zeci de mii de redistribuiri. Aceasta demonstrează ușurința cu care informațiile false pot fi monetizate, fără a exista consecințe legale reale.
Soluțiile pentru combaterea dezinformării includ educația digitală și utilizarea noilor tehnologii. Experții consideră că disciplinele referitoare la educația digitală trebuie introduse obligatoriu în programa școlară, pentru a dezvolta spiritul critic al viitoarelor generații. De asemenea, platformele de inteligență artificială (LLM) pot fi folosite ca instrumente de verificare a faptelor.
Dragoș Stanca a subliniat importanța utilizării LLM-urilor, oferind următorul sfat: „Sfatul meu pentru cei care ne urmăresc este unul: să folosească ca fact checker modelele de LLM, întrebându-le ‘este această știre reală?’, ‘este găsită în surse de încredere da sau nu?’. Și ideal, dacă e ceva important, să verificați chiar în două-trei modele LLM și, preferabil, nu pe cele gratuite”.
