Sindicatele din învățământ au refuzat participarea la consultările de joi de la Ministerul Muncii, susținând propriile grile de salarizare în educație, documente transmise Guvernului încă din luna iunie. Reprezentanții FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater” solicită un nou mod de calcul pentru plata cu ora, o creștere a coeficientului pentru profesorii debutanți și menținerea sporurilor pentru dirigenție și suprasolicitare neuropsihică.
Liderii federațiilor sindicale au precizat că o nouă întâlnire la Ministerul Muncii ar reprezenta o „negociere falsă”, întrucât propunerile lor comune, semnate de conducerile celor trei organizații, au fost deja fundamentate și detaliate autorităților.
Cum se va calcula plata cu ora conform noilor grile de salarizare în educație
Una dintre principalele modificări cerute vizează articolul referitor la reglementările specifice personalului didactic. Sindicatele solicită ca plata cu ora să fie calculată strict prin raportare la norma didactică de predare-învățare-evaluare, nu la timpul total de lucru aferent unei norme întregi de 40 de ore pe săptămână.
Conform documentului înaintat, calculul pentru cumul sau plata cu ora ar urma să se facă pe baza normei didactice prevăzute la articolul 207 din Legea învățământului preuniversitar (nr. 198/2023). Modalitatea exactă de aplicare a acestei formule va fi stabilită printr-un ordin al Ministerului Educației, elaborat în urma consultărilor cu sindicatele reprezentative.
Coeficienți majorați pentru profesori: 2,12 pentru debutanți
Federațiile au propus o grilă proprie de salarizare pentru întregul personal din învățământul preuniversitar, universitar și didactic auxiliar.
Pentru profesorii debutanți cu studii superioare de lungă durată, sindicatele cer un coeficient de salarizare de 2,12. Aceeași valoare este vizată și pentru educatorii-puericultori sau profesorii-antrenori debutanți.
Pentru cadrele didactice cu definitivat, coeficienții propuși variază între 2,21 (vechime 1-5 ani) și 2,43 (peste 25 de ani). În cazul profesorilor cu gradul didactic I, valorile pornesc de la 2,73 și ajung la 2,95 pentru cei cu vechime maximă.
În învățământul universitar, coeficienții pornesc de la 2,14 pentru asistentul stagiar și urcă până la 4,05 în cazul profesorilor universitari cu experiență. Sindicatele argumentează că au obținut aceste cifre prin aplicarea unei formule matematice de contracție asupra coeficienților negociați anterior, în 2024, cu Ministerul Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale.
Sporuri și indemnizații cerute de sindicatele din învățământ
Pe lângă modificarea coeficienților, documentul sindical propune păstrarea indemnizației lunare de 10% pentru dirigenție, acordată profesorilor diriginți, învățătorilor și educatorilor. De asemenea, se solicită menținerea sporului de suprasolicitare neuropsihică de 10% pentru personalul de predare, fără ca aceste două beneficii să fie incluse în plafonul general al sporurilor.
Alte solicitări includ:
- Premii de performanță între 10% și 25% din salariul de bază, acordate pentru maximum 30% din angajații unei unități.
- Spor de până la 20% pentru cadrele didactice care profesează în localități izolate și 15% pentru învățământul special.
- Menținerea indemnizației de 25% pentru titlul științific de doctor și eliminarea plafonării voucherelor de vacanță în funcție de salariul net.
Aceste propuneri vin în contextul elaborării noii legi a salarizării bugetare, act normativ asumat de România prin PNRR și aflat în prezent în faza de negociere între Guvern și partenerii sociali.
