Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Iași aplică în prezent una dintre cele mai profunde restructurări ale sistemului de asistență din ultimele decenii. Odată cu înăsprirea legislației naționale la finalul anului 2025 și a verificărilor încrucișate între instituții, sute de ieșeni care dețineau simultan certificate de handicap grav și permise de conducere au rămas fără indemnizații. În paralel, sistemul de stat desființează ultimele „lagăre” sociale comuniste, relocând adulții din centrele monobloc în locuințe protejate, o tranziție care se lovește frontal de criza severă de personal, dar și de prejudecățile comunităților locale.
Ancheta primăriei, noul filtru pentru banii publici
Schimbarea de paradigmă a început pe 6 noiembrie 2025, când Guvernul a modificat criteriile de încadrare în grad de handicap. Până atunci, un diagnostic medical grav atrăgea automat dreptul la un însoțitor (asistent personal), indiferent dacă persoana era sau nu capabilă să se îngrijească singură. Astăzi, piesa de greutate în dosar a devenit „ancheta socială” elaborată de asistenții primăriilor locale.
Dacă un cetățean diagnosticat își păstrează restantul funcțional – se poate deplasa, își poate prepara hrana și nu este imobilizat la pat – diagnosticul medical îi asigură încadrarea în grad, dar statul nu îi mai decontează și însoțitorul. Această decizie a tăiat o sursă importantă de venit pentru mulți beneficiari, generând valuri de nemulțumiri la nivel local, îndreptate direct către primari. Practic, diferența financiară este uriașă: un beneficiar de gradul I (grav) primește un buget complementar de 728 de lei de la DGASPC, în timp ce indemnizația pentru însoțitor – plătită de primărie – adăuga la venituri încă 2.574 de lei.
Cifrele curățeniei din sistem: Șoferii cu afecțiuni incompatibile
Cel mai dur test al sistemului l-a reprezentat aplicarea Ordonanței 5/2025, care impune reevaluarea persoanelor cu dizabilități ale căror afecțiuni sunt medical incompatibile cu deținerea unui permis de conducere auto. Pentru județul Iași, lista transmisă de autorități a indicat aproximativ 1.700 de persoane în această situație, cu notificări lunare de reevaluare.
Până în prezent, DGASPC Iași a procesat 600 dintre aceste dosare, iar statistica arată o recorelare masivă cu realitatea medicală și socială:
- 301 persoane și-au păstrat gradul de handicap deținut anterior;
- 137 de persoane au fost retrogradate într-un grad inferior (majoritatea pierzând dreptul la asistent personal);
- 119 persoane au primit decizie de neîncadrare, pierzând complet certificatul și drepturile aferente;
- 19 persoane au dovedit o agravare reală a stării de sănătate, primind un grad superior.
Datele reflectă faptul că peste 42% dintre cei reevaluați din acest eșantion beneficiau de ajutoare de stat disproporționate față de realitatea clinică sau socială, o situație care timp de ani de zile a grevat atât bugetul de stat, cât și bugetele locale, din care primăriile asigură cota de 10% pentru însoțitori.
Sfârșitul centrelor monobloc și șocul integrării
Dincolo de eficientizarea cheltuielilor, Iașul marchează o premieră istorică pe linia dezinstituționalizării. Odată cu 1 ianuarie 2026, Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică de la Hârlău – o moștenire a perioadei comuniste unde au fost cazați în trecut și 400 de adulți într-o singură clădire – a fost închis definitiv.
Cei aproximativ 650 de adulți aflați în grija statului în județ locuiesc acum fie în centre de mici dimensiuni (16-33 de locuri), fie în „locuințe protejate”. Acestea din urmă găzduiesc doar 8-10 persoane și funcționează ca niște familii extinse, beneficiarii fiind implicați în curățenie și gospodărire pentru a deprinde abilități de viață independentă. Totuși, conducerea DGASPC reclamă un deficit de toleranță: prezența locuințelor protejate în comunitate atrage frecvent plângeri din partea vecinilor, deranjați de simpla prezență a persoanelor cu dizabilități pe străzile cartierului.
O meserie nouă pe o piață a muncii blocată instituțional
Următoarea etapă impusă prin PNRR este scoaterea din sistemul instituționalizat a 32% din adulții cu handicap până în iunie 2026. Pentru a reuși, DGASPC Iași importă modelul asistentului maternal și îl adaptează pentru adulți, lansând profesia de „asistent personal profesionist”. Instituția își propune să angajeze 100 de astfel de asistenți în anul curent. Condițiile cer ca viitorii angajați să dispună de o cameră suplimentară în locuință și să aibă un cazier curat. Pe lângă salariul aferent funcției, statul va deconta lunar cheltuielile de locuire, hrană și îmbrăcăminte pentru adultul luat în grijă.
Tot acest efort de modernizare riscă însă să fie sabotat de o criză acută de resurse umane. În prezent, din cele 2.400 de posturi prevăzute în organigrama DGASPC Iași, peste 600 sunt vacante. Cu un corp profesional îmbătrânit (media de vârstă fiind de 50-55 de ani) și blocați de regula națională care permite o singură angajare la 7 plecări din sistem, angajații direcției lucrează sub o presiune enormă. În centrele de îngrijire au ajuns să existe situații în care, pe tura de noapte, un singur infirmier este responsabil de viața și securitatea a 15-20 de beneficiari.
