În contextul în care anumite axe de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) urmează să expire la jumătatea acestui an, Ministerul Transporturilor a reconfigurat sursele de capital pentru modernizarea flotei feroviare naționale. Potrivit documentelor oficializate la finalul lunii aprilie 2026, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a aprobat trecerea proiectelor pentru noile rame electrice, locomotive și trenuri pe hidrogen sub umbrela Fondului de Modernizare (FM) și a Programului Transport al UE. Decizia tehnică marchează o premieră administrativă: statul român a obținut acoperirea integrală a achizițiilor din fonduri europene. Ora de Iași analizează mecanismul din spatele acestei modificări, impactul bugetar și cum influențează noile reguli calendarul livrărilor.
Decizia Ministerului Transporturilor are la bază o constrângere de calendar. Proiectele feroviare gestionate de ARF riscau să piardă finanțarea europeană din cauza termenelor stricte de implementare impuse de PNRR.
Conform datelor intrate în vigoare, Direcția Generală Proiecte Externe din cadrul ministerului a notificat ARF pe 20 aprilie 2026 cu privire la confirmarea și activarea noilor linii de finanțare. Prin transferul acestor achiziții către Fondul de Modernizare, autoritățile au evitat blocajul, conducerea ARF semnând deja documentele precontractuale necesare continuării procedurilor.
Distribuția fondurilor: material rulant și infrastructură
La jumătatea lunii martie, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a obținut o finanțare totală de 317 milioane de euro în cadrul primei sesiuni din 2026 a Fondului pentru Modernizare. Din acest buget, o primă tranșă de 150 de milioane de euro a fost aprobată pentru implementarea imediată a proiectelor ce vizează tranziția către un transport cu emisii zero.
Conform listei de achiziții, fondurile sunt direcționate către următoarele obiective de investiții, cu impact direct inclusiv asupra magistralelor care deservesc regiunea Moldovei:
- Rame electrice regionale și interregionale: Achiziția a 62 de rame PESA destinate traficului regional și a 29 de rame PESA pentru rutele interregionale.
- Locomotive noi: Finanțarea unui lot de 16 locomotive electrice furnizate de Alstom, care vor contribui la creșterea eficienței energetice a transportului feroviar, precum și susținerea licitației în curs pentru alte 23 de locomotive (proiectul „locomotive 2”).
- Infrastructură verde: Implementarea schemei e-Drive, destinată tranziției către vehicule rutiere cu emisii zero, și modernizarea flotei strategice a instituțiilor publice prin dezvoltarea rețelei de stații de reîncărcare.
Un aspect macroeconomic semnificativ al acestei reconfigurări financiare este modul de decontare. România a obținut, în cadrul acestui pachet, finanțarea integrală a materialului rulant, mecanism care include și acoperirea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA). Această prevedere elimină necesitatea cofinanțărilor de la bugetul de stat, reducând presiunea fiscală pe bugetul central în exercițiul financiar curent.
Tehnologia pe hidrogen și flexibilitatea regulii „N+3”
În timp ce ramele electrice și locomotivele au fost incluse în Fondul de Modernizare, o categorie distinctă de investiții a fost direcționată către Programul Transport (PT) 2021-2027: trenurile pe hidrogen.
Conform datelor actuale, finanțarea acestui lot se află în fază de preavizare. Valoarea aprobată din fonduri europene se ridică la aproximativ 620,65 milioane de lei, raportat la o valoare totală a proiectului estimată la 883 milioane de lei, diferența urmând să fie acoperită prin cofinanțare.
Principalul avantaj al includerii acestor trenuri în Programul Transport este aplicabilitatea regulii de dezangajare „N+3”. Din punct de vedere tehnic, această normă stipulează că sumele alocate anual din fondurile europene (Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune) pot fi cheltuite și certificate către Comisia Europeană într-un termen de 3 ani de la finalul anului în care a fost efectuată angajarea bugetară.
Spre deosebire de termenele limită inflexibile specifice PNRR, mecanismul „N+3” oferă autorităților o marjă de manevră esențială. Această flexibilitate este relevantă mai ales în contextul industrial actual, unde piața europeană a producătorilor de material rulant se confruntă frecvent cu întârzieri pe lanțurile de aprovizionare și producție.
Sursă foto: Agerpress
