Desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea unui guvern tehnocrat stârnește reacții critice în spațiul public privind sensul votului democratic și lipsa de asumare politică. Jurnalista Ramona Ursu a lansat o analiză obiectivă a crizei politice actuale, vizând decizia președintelui Nicușor Dan și poziționarea liderilor parlamentari care au demis fostul executiv. Argumentul central susține că instalarea unor specialiști fără susținere partinică anulează capacitatea cetățenilor de a sancționa la urne deciziile guvernării.
Plecând de la rolul fundamental al partidelor, jurnalista ridică problema reprezentativității reale în cazul instalării noului cabinet, amintind că electoratul nu a mandatat o structură apolitică. „Aș vrea să înțeleg următorul lucru: noi pentru ce mai votăm la alegerile parlamentare? Care mai este scopul votului nostru? Din ceea ce rețin, nu am votat tehnocrați”, scrie Ramona Ursu.
Ea face trimitere directă la Articolul 8 din Constituția României, text care definește pluralismul și rolul partidelor ca garanție a democrației constituționale. În acest context, ideea unui premier definit de președintele Nicușor Dan ca fiind „independent față de partidele parlamentare” este catalogată de jurnalistă drept „o aberație” și un factor „nociv pentru democrație”.
Deși cadrul constituțional permite existența unui executiv din afara sferei politice, practica legislativă impune ca orice reformă să fie validată de voturile din Parlament.
Răspunderea în fața poporului, imposibilă în lipsa asumării
O vulnerabilitate majoră a actualei propuneri o reprezintă blocarea mecanismului de sancționare democratică. În absența unei identități politice asumate, miniștrii tehnocrați nu pot fi trași la răspundere directă la viitoarele alegeri de către votanți. „Cum pot eu, cetățean, să-mi exprim voința, prin vot, față de cei din guvern, dacă oamenii aceia nu sunt politicieni? Nu pot”, explică autoarea.
Analiza atinge și nivelul de responsabilitate politică a actualei majorități parlamentare. Jurnalista argumentează că blocul format din PSD și AUR, care a demis prin vot cabinetul Bolojan, ar fi trebuit obligat să preia guvernarea. Dacă aceleași partide vor asigura majoritatea pentru noul premier, rezultatul ar fi un executiv condus prin interpuși. „Vom avea un guvern tras de sfori […] Lucruri pentru care nu vor răspunde în niciun fel în fața poporului, deoarece, nu-și vor asuma nimic nasol”, precizează Ramona Ursu.
Alegerile anticipate, soluția deblocării crizei cu Eugen Tomac
Nominalizarea lui Eugen Tomac a fost justificată de președintele Nicușor Dan prin absența unei majorități pro-europene declarate. Totuși, jurnalista observă că nici candidatul propus la Palatul Victoria nu deținea o susținere parlamentară confirmată în momentul desemnării, președintele bazându-se pe calcule teoretice și posibile repoziționări.
Având în vedere că mandatul din toamnă al alegătorilor a vizat reformarea statului, depolitizarea justiției și predictibilitatea economică, formarea unui executiv neasumat politic contrazice acest vot. Atunci când forțele parlamentare refuză să guverneze direct sau nu pot forma majorități transparente, mecanismul instituțional indică o singură variantă legitimă.
„Dacă dorința poporului nu poate fi îndeplinită de cei care au fost aleși, atunci eu cred că cea mai democratică soluție este să ne întoarcem, prin anticipate, tot la popor, care să decidă prin vot ce dorește pe mai departe”, conchide jurnalista.
