Săptămâna 7-11 septembrie 2026 a fost marcată de o agendă publică „intensă” pentru primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, incluzând prezențe la deschideri de an școlar, discursuri la conferințe internaționale și inaugurări de spații expoziționale. În același timp, o analiză a datelor oficiale privind marile proiecte de infrastructură aflate în derulare arată că ieșenii se confruntă cu termene de execuție semnificativ mai mari pentru reabilitarea pasajelor rutiere și a liniilor de tramvai, comparativ cu lucrări similare de infrastructură derulate în alte administrații din România.
Startul săptămânii a fost dedicat de edilul Iașului deschiderii noului an școlar. Luni, potrivit comunicărilor oficiale, Mihai Chirica a fost prezent la Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” și la Liceul Teoretic „Miron Costin”. Primăria a evidențiat, cu această ocazie, atragerea de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru modernizarea acestor unități: peste 10,4 milioane de lei direcționați către Colegiul „Garabet Ibrăileanu” pentru reabilitare energetică și aproape 17 milioane de lei pentru un corp nou de clădire la Liceul „Miron Costin”.
Tot la începutul săptămânii, municipalitatea a anunțat semnarea unui pachet de finanțare în valoare totală de peste 92 de milioane de lei, prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027. Fondurile sunt destinate pentru cinci viitoare șantiere în infrastructura școlară, incluzând construirea de săli de sport (la școlile „Gheorghe I. Brătianu” și „Otilia Cazimir”), extinderea unor clădiri (școlile „Veronica Micle” și „Nicolae Iorga”), precum și construirea unei creșe noi pe amplasamentul vechii Școli „Tudor Arghezi”. Licitațiile de execuție, estimate la aproximativ 74,7 milioane de lei, sunt în prezent în faza de pregătire a documentației.
În a doua jumătate a săptămânii, activitatea de reprezentare s-a concentrat în zona Palatului Culturii. Joi, Mihai Chirica a dat startul unei etape din Turul Ciclist al României și a susținut un discurs la deschiderea celui de-al 52-lea Congres Anual al Societății Europene pentru Organe Artificiale (ESAO). Vineri, agenda a inclus participarea la lansarea proiectului „Junimea peste hotare”, organizat de Editura Junimea, și inaugurarea spațiului expozițional „Rotonda Artiștilor Ieșeni” din incinta Palatului Culturii. În paralel, serviciile subordonate Primăriei au raportat continuarea operațiunilor de rutină, vizând cosirea spațiilor verzi și montarea de rulouri de gazon pe străzi precum Săveni și Basarabi.
Trei șantiere majore însumează termene de cinci ani
În timp ce agenda oficială a Primăriei reflectă participarea la aceste evenimente, situația din teren a infrastructurii rutiere arată deschiderea unor șantiere cu durate de execuție extinse. Trei lucrări majore, începute recent sau aflate deja în desfășurare pe artere principale ale Iașului, cumulează termene contractuale de 60 de luni (cinci ani).
Cel mai nou șantier, programat să debuteze pe 14 septembrie 2026, vizează reabilitarea Pasajului Socola. Dat în folosință în 1960 și având o lungime de 450 de metri, pasajul va fi modernizat de firma Conest, la mai bine de trei ani de la semnarea contractului în valoare de 35 de milioane de lei (fără TVA). Termenul prevăzut pentru execuția lucrărilor este de 18 luni, timp în care circulația se va desfășura cu restricții majore, pe câte o jumătate de cale.
Aceeași durată, de 18 luni, a fost stabilită și pentru înlocuirea a 1,4 kilometri de linie dublă de tramvai pe Bulevardul Carol I (între Fundație și Rondul Triumf). Lucrările, evaluate la 57,7 milioane de lei (fără TVA) și executate de o asociere condusă tot de compania Conest, au început pe 2 septembrie 2026. Mijloacele de transport pe șine au fost retrase din zonă și înlocuite cu autobuze. Ritmul mediu de lucru asumat prin contract este de aproximativ 157 de metri de linie pe lună.
Cel de-al treilea șantier, deschis în luna mai 2025, vizează reparațiile capitale ale Pasajului Alexandru cel Bun. Construit la sfârșitul anilor ’70 și măsurând 535 de metri în lungime (din care 165 de metri reprezintă suprastructura), pasajul are alocat un termen de execuție de 24 de luni. Lucrările sunt executate de asocierea Geiger Transilvania–Züblin România pentru suma de 69,5 milioane de lei (fără TVA). Termenul contractual indică finalizarea reparațiilor în luna mai 2027.
La aceste trei șantiere se adaugă întârzierile înregistrate la lucrările de modernizare a Șoselei Bucium, unde termenul inițial de finalizare asumat de constructor (decembrie 2024) a fost depășit, iar valoarea contractului a fost majorată în urma unor modificări de proiect.
Date comparative: Cum se lucrează în alte administrații
Ritmul lucrărilor de infrastructură din Iași prezintă un contrast evident atunci când este analizat comparativ cu termenele de execuție pentru proiecte similare din alte orașe.
Conform datelor oficiale comunicate de administrațiile locale, municipalitatea din Oradea a deschis circulației, pe 17 august 2026, un pasaj subteran complet nou, în lungime de 406 metri. Lucrările au durat doar șapte luni de la momentul începerii (ianuarie 2026). În aceeași zi, tot la Oradea, a fost inaugurat un pasaj suprateran de 535 de metri (identic ca lungime cu Pasajul Alexandru cel Bun din Iași). Construcția acestuia, de la stadiul zero, a fost finalizată în aproximativ 11 luni.
Exemple de lucrări derulate într-un ritm accelerat se regăsesc și în alte zone. La Timișoara, modernizarea liniei de tramvai de pe Bulevardul Cetății (3,5 km) a fost primul proiect din Europa încheiat pe axa sa de finanțare (Programul Regional Vest 2021–2027). Tot la Timișoara, execuția și împingerea pe sub 10 linii de cale ferată a unui cheson de beton masiv, reprezentând structura viitorului Pasaj Solventul, a fost realizată în decurs de trei luni, fără a întrerupe circulația feroviară.
În alte capitale europene, intervențiile la infrastructură se desfășoară sub o presiune și mai mare a timpului. La Viena, administrația a reușit refacerea integrală a 3,7 kilometri din traseul liniei de tramvai 18 în decurs de aproximativ patru luni.
Pentru locuitorii municipiului Iași, cumularea acestor șantiere cu termene extinse amplifică dificultățile de mobilitate. Potrivit Indexului de Trafic 2025 (realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare), Iașul se numără printre cele mai aglomerate orașe din România, un șofer ieșean pierzând anual în blocaje rutiere echivalentul a peste nouă zile de lucru.
