Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că rata inflației a atins pragul de 10,9%, comparativ cu luna similară a anului precedent. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la energia electrică, chirii și carburanți, reflectând o presiune constantă asupra bugetelor populației, în ciuda unor ușoare ieftiniri la anumite alimente de bază.
Mărfurile nealimentare s-au majorat, în medie, cu 12,54% în ultimul an. Conform datelor oficiale, cea mai severă creștere din economie se înregistrează la energia electrică, cu un salt de 55,49%. Această evoluție tarifară are o explicație clară: încetarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor, măsură guvernamentală eliminată în luna august 2025.
Tariful la energia termică a crescut cu 10,70%, în timp ce prețul gazelor a înregistrat un avans de doar 1,53% în perioada mai 2025 – mai 2026. INS precizează că, în cazul gazelor naturale, plafonarea pentru consumatorii casnici a încetat la 1 aprilie 2026, fiind înlocuită de un nou mecanism de protejare a consumatorilor.
Alte bunuri nealimentare de consum curent care afectează bugetul lunar includ detergenții, mai scumpi cu 10,19%, articolele de igienă și cosmeticele (+7,14%), dar și medicamentele, ale căror prețuri au urcat cu 4,36%.
Chiriile și motorina cresc costul general al vieții
Sectorul serviciilor a consemnat o rată a inflației de 13,53%, trasă în sus de piața imobiliară. Chiriile au înregistrat o creștere majoră, de 43,56% față de luna mai a anului trecut. Locuirea în mediul urban este îngreunată și de majorarea tarifelor la apă, canal și salubritate, care costă cu 15,35% mai mult.
La capitolul mobilitate, costurile la pompă au crescut semnificativ. Motorina s-a scumpit cu 36,85%, iar benzina cu 30,55%, procente care influențează direct costurile logistice ale companiilor. Transportul rutier de persoane are tarife mai mari cu 13,18%, iar cel urban cu 8,98%.
Pe segmentul mărfurilor alimentare, inflația a fost mai temperată comparativ cu serviciile și energia, înregistrând o medie de 6,78%. Cu toate acestea, cafeaua rămâne în topul scumpirilor alimentare, cu un plus de 21,12%.
Este urmată de produsele de bază din coșul zilnic: ouăle s-au scumpit cu 14,12%, laptele de vacă cu 11,98%, iar carnea de bovine cu 11,58%. Produsele din categoria zahăr, produse zaharoase și miere de albine au un preț mai mare cu 10,59%. Pâinea costă cu 8,18% mai mult, peștele proaspăt a urcat cu 7,83%, iar carnea de pasăre cu 6,88%. În categoria băuturilor alcoolice, prețul berii a crescut cu 7,98%.
Ce produse au înregistrat scăderi de prețuri
În ciuda tendinței generale, raportul INS consemnează și o serie de ieftiniri pe piața alimentară internă. Cea mai mare scădere de preț din ultimul an a fost raportată la cartofi (-11,32%).
De asemenea, românii plătesc mai puțin pentru mălai (-5,27%), făină (-4,38%), fasole boabe și alte leguminoase (-3,08%). Prețul zahărului a scăzut marginal cu 1,32%, iar cel al untului a rămas aproape neschimbat, având o scădere minimă de 0,11%. Singurul serviciu care s-a ieftinit în ultimul an este transportul aerian, ale cărui tarife au scăzut cu 9,92%.
Dinamica prețurilor din prima jumătate a anului a forțat o reevaluare a perspectivelor macroeconomice. Banca Națională a României (BNR) a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, ridicând-o la 5,5%, o creștere semnificativă față de estimarea anterioară de 3,9%.
Conform datelor prezentate de guvernatorul Mugur Isărescu, banca centrală anticipează o temperare a acestui fenomen abia la sfârșitul anului viitor, când rata anuală ar urma să coboare la 2,9%. Cifrele demonstrează că impactul scumpirilor la energie, combustibili și servicii menține presiunea pe economia națională pe termen mediu.
