Duminică, 28 iunie 2026, la Iași are loc „Marșul Vieții”, eveniment public care marchează 85 de ani de la Pogromul de la Iași. Ediția din acest an înregistrează prezența președintelui statului Israel, Isaac Herzog, aflat la prima sa vizită oficială în municipiu, în contextul comemorării victimelor din iunie 1941.
Manifestările oficiale sunt organizate în perioada 27-29 iunie de Primăria Municipiului Iaşi, în colaborare cu Comunitatea Evreilor. Punctul central este Marșul Vieții, inițiat de rabinul Josef Wasserman, președintele Fundației pentru Promovarea și Dezvoltarea Iudaismului în România.
Conform agendei comunicate de administrația locală, prezența șefului statului israelian impune desfășurarea ceremoniilor sub rigorile protocolului de stat. Programul de duminică include intonarea imnurilor naționale ale României și Israelului, depuneri de coroane de flori și ceremonia de omagiere la fostul sediu al Chesturii Poliției (actuala Casă a Muzeelor) și la Cimitirul Evreiesc.
Pentru a oferi contextul documentar al comemorării, datele statistice reținute de statul român prin Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului indică dimensiunea evenimentelor declanșate la mai puțin de o săptămână de la intrarea României în al Doilea Război Mondial:
- Numărul victimelor: Documentele atestă uciderea a peste 13.266 de evrei în zilele de la finalul lunii iunie 1941.
- Locațiile execuțiilor: Violențele, executate de unități ale poliției, jandarmeriei și armatei, au vizat cetățenii de etnie evreiască atât pe străzile orașului, cât și în curtea interioară a Chesturii.
- Trenurile Morții: O parte dintre supraviețuitorii arestărilor au fost îmbarcați în vagoane de marfă închise. Pe rutele feroviare Iași-Călărași și Iași-Podu Iloaiei au decedat prin asfixiere și deshidratare peste 2.700 de persoane.
Primarul Municipiului Iași a precizat că evenimentul are scopul de a asuma instituțional datele istorice, subliniind importanța informării publice asupra acestui subiect.
„Marșul Vieții arată că Iașul este un oraș al memoriei, un oraș asumat care știe să aprecieze ce a fost bine și a fost rău în istoria sa, un oraș care recunoaște faptul că rolul nostru, al oamenilor politici din zilele noastre, este să nu ascundem sub preș gunoiul istoriei, ci să recunoaștem ceea ce poate fi reparat și să mergem mai departe cu generații mai bine educate, mai bine informate și unde nazismul, fascismul, extremismul să nu-și găsească locul”, a declarat Mihai Chirica înaintea ceremoniilor de duminică.
