Senatul a adoptat luni, 2 noiembrie, proiectul care instituie ziua de 28 iunie ca Ziua comemorării victimelor ocupației sovietice a Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța.
Senatul a fost prima Cameră sesizată. Legea nu intră în vigoare până nu o votează și Camera Deputaților, care are ultimul cuvânt.
Ce se întâmplă în fiecare 28 iunie
Proiectul spune ce pot face instituțiile în această zi, potrivit textului adoptat de Senat:
- autoritățile centrale și locale, instituțiile de cultură din țară și din străinătate și organizațiile minorităților naționale pot organiza activități culturale, sociale, educative și artistice;
- autoritățile publice, serviciile deconcentrate de cultură, turism și educație și universitățile pot da sprijin în bani, material sau logistic, în limita resurselor;
- Agerpres, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot realiza și difuza materiale despre memoria victimelor.
Senatorul AUR Mircia Chelaru spune, într-o declarație publicată de partidul său, că a propus schimbarea titlului din „Bucovina de Nord” în „nordul Bucovinei”. „28 iunie este ziua în care ne înclinăm în fața martirilor și ne trezim conștiința națională!”, a afirmat el. Chelaru a criticat și avizul negativ al Consiliului Economic și Social, pentru că adevărul național nu trebuie demonstrat, a spus senatorul, „de fiecare dată de cineva din afară”.
De ce a fost aleasă data de 28 iunie
Data trimite la vara lui 1940. Pe 26 iunie, Uniunea Sovietică a cerut României, printr-un ultimatum, Basarabia și nordul Bucovinei. Trupele sovietice au intrat în teritoriu începând cu 28 iunie.
Despre Moldova de după război a scris Ora de Iași în povestea foametei din 1946-1947, care a făcut peste Prut cel puțin 123.000 de morți.
