Sindicatele din educație au boicotat joi, 23 iulie, consultările organizate de Ministerul Muncii pe tema noii legi a salarizării, acuzând o simulare a negocierilor. Reprezentanții celor trei mari federații sindicale au făcut publice documentele transmise Guvernului încă de la începutul lunii iunie. Acestea cuprind o grilă proprie de salarizare pentru profesori, o nouă formulă de calcul pentru plata cu ora și solicitarea expresă de a menține intacte actualele sporuri, în afara plafonului general prevăzut de noul act normativ.
Decizia de a nu participa la discuțiile de joi marchează o ruptură de comunicare între partenerii sociali și Guvern. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația „Spiru Haret” și Federația „Alma Mater” consideră că Executivul ignoră documentația tehnică fundamentată pe care au depus-o deja pe 3 iunie 2026. Liderii sindicali susțin că valorile propuse de ei nu sunt arbitrare, ci reprezintă o adaptare matematică a coeficienților negociați și asumați în anul 2024 împreună cu Ministerul Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale.
Ce cer sindicatele din educație în noua lege a salarizării: Miza calculului pentru plata cu ora
Unul dintre punctele nevralgice ale propunerii sindicale vizează modificarea articolului 9 din reglementările specifice personalului didactic, referitor la salarizarea prin plata cu ora sau prin cumul.
Sindicatele solicită ca baza de calcul pentru plata cu ora să fie strict norma didactică de predare-învățare-evaluare, așa cum este definită de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, și nu timpul total de muncă aferent unei norme întregi de 40 de ore pe săptămână.
Matematic, raportarea la norma didactică (de regulă 18 ore pe săptămână pentru un profesor) înseamnă o valoare financiară net superioară per oră predată, comparativ cu împărțirea salariului de bază la 40 de ore. Aplicarea concretă a acestei formule ar urma să fie stabilită ulterior, printr-un ordin al ministrului Educației, elaborat cu consultarea federațiilor reprezentative.
Documentația tehnică înaintată Guvernului include o grilă completă de coeficienți pentru toate funcțiile din învățământul preuniversitar, universitar și pentru personalul didactic auxiliar. Pentru a asigura predictibilitatea în sistem, documentul corelează funcțiile de conducere cu cele de execuție, eliminând anomaliile din proiectul inițial al ministerului, unde anumite funcții de execuție depășeau financiar funcțiile de conducere.
Principalele repere din grila propusă pentru învățământul preuniversitar (studii superioare de lungă durată):
-
Profesor debutant: coeficient 2,12.
-
Profesor cu definitivat: între 2,21 (vechime 1-5 ani) și 2,43 (peste 25 de ani vechime).
-
Profesor cu gradul didactic II: între 2,47 (vechime 1-5 ani) și 2,69 (peste 25 de ani vechime).
-
Profesor cu gradul didactic I: între 2,73 (vechime 1-5 ani) și 2,95 (peste 25 de ani vechime).
-
Personal cu studii de nivel liceal (învățător, educatoare): coeficient de pornire de 1,77 pentru debutanți.
În învățământul universitar, solicitările sunt proporțional mai mari:
-
Asistent universitar: coeficienți între 2,14 (stagiar) și 2,20 (până la 3 ani vechime).
-
Lector universitar / Șef de lucrări: între 2,34 și 2,95.
-
Conferențiar universitar: între 2,49 și 3,53.
-
Profesor universitar: între 3,10 și 4,05.
Matematica din spatele salariilor: Formula de contracție
Pentru a justifica aceste cifre în contextul în care noua lege a salarizării comprimă scara coeficienților de la 1-12 la 1-8, sindicatele au aplicat o formulă matematică de contracție: CN = CI – (CI – 1) × 36,36%.
În această ecuație, coeficientul nou (CN) este calculat prin reducerea proporțională a coeficientului inițial (CI) negociat în 2024, utilizând procentul de 36,36%. Scopul acestei formule este de a transpune vechile promisiuni pe noua scară mai scurtă (1-8), menținând intact coeficientul minim 1 și raporturile ierarhice dintre funcții. Deși federațiile invocă validitatea acestor calcule pe baza acordurilor din 2024, documentele publicate joi nu includ procesele-verbale semnate la acea vreme cu Banca Mondială, limitând posibilitatea unei verificări independente a grilei de bază (CI) de la care s-a pornit.
Pe lângă salariile de bază, un procent semnificativ din veniturile cadrelor didactice este asigurat de sporuri. Sindicatele solicită explicit ca două dintre acestea să nu fie incluse în plafonul general al sporurilor prevăzut de noua lege, pentru a nu diminua venitul final:
-
Indemnizația de dirigenție: 10% din salariul de bază pentru profesorii diriginți, învățători și educatoare.
-
Sporul de suprasolicitare neuropsihică: 10% pentru întregul personal didactic de predare și anumite funcții de conducere.
Documentul prevede menținerea gradațiilor de merit aflate în plată până la expirarea perioadei legale de cinci ani, dar și acordarea unor premii de performanță cuprinse între 10% și 25% din salariul de bază, destinate unui procent de maximum 30% din angajații unei unități de învățământ.
Ajustări financiare specifice sunt cerute și pentru zonele dificile sau specializate:
-
Spor de izolare: până la 20% pentru personalul din localități izolate.
-
Învățământ special: spor de 15%.
-
Predare simultană: între 7% și 20%, proporțional cu numărul de clase alocate simultan.
-
Practică pedagogică: spor între 10% și 25% pentru profesorii care coordonează viitorii dascăli.
Pentru mediul academic, federațiile cer eliminarea plafonării indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță raportat la salariul net. De asemenea, propun menținerea sporului de 25% pentru titlul de doctor (dacă activitatea se desfășoară în domeniul respectiv) și introducerea unui spor de până la 20% pentru cadrele didactice cu rol de tutore de an.
