Consiliul Județean Iași are două proiecte spitalicești cu documentația tehnică gata și fără finanțare: Institutul Inimii, de la Miroslava, și Spitalul Integrat de Boli Respiratorii, din Bucium. Vizita lui Rogobete la Iași a durat cinci ore, sâmbătă. A intrat pe un șantier aflat la stadiul de fundație, al cărui termen de finalizare fusese împins cu doi ani în urmă cu cincisprezece zile, și a trecut pe la Institutul de Boli Cardiovasculare, instituția al cărei proiect de extindere a fost scos de la finanțare în mandatul său la minister. Întrebat de Ora de Iași despre cele două proiecte, Alexandru Rogobete nu a dat un răspuns clar.
Programul anunțat de minister a fost dens și bine ales: spitalul de neurochirurgie „Prof. Dr. Nicolae Oblu” la ora 11.00, o întâlnire cu directorul Institutului de Boli Cardiovasculare la 13.00, șantierul Spitalului Regional de Urgență din zona Moara de Vânt la 14.30 și fabrica Antibiotice la 16.00. Patru opriri, fotografii la fiecare, o conferință de presă pe șantier.
Ce lipsește din acest program e tocmai subiectul care îl așteaptă pe ministru la Iași de mai bine de un an.
Un șantier al cărui termen s-a mutat cu cincisprezece zile înainte de vizită
Pe 9 octombrie, Guvernul a adoptat hotărârea prin care termenele de realizare ale spitalelor regionale de la Iași, Cluj și Craiova au fost prelungite. Pentru Iași, data contractuală de finalizare a trecut din decembrie 2027 în decembrie 2029. Actul normativ ratifică o modificare convenită cu Banca Europeană de Investiții, iar motivele invocate oficial sunt calendarele actualizate de implementare și întârzierile din proceduri și din execuție.
În martie 2026, același ministru declara că spitalele de la Iași și Craiova vor fi gata la finalul lui 2028. Între cele două termene au trecut șapte luni și doi ani de calendar.
Din împrumutul de 250 de milioane de euro contractat de la BEI pentru Iași fuseseră trase, la începutul lui octombrie, 50 de milioane. Aproximativ o cincime.
Pe teren, situația e cea anunțată chiar de minister: săpăturile exterioare sunt încheiate, iar la blocul tehnic principal s-a excavat în jur de un sfert din volum. Ordinul de începere a lucrărilor fusese emis la finalul lui octombrie 2025, dar șantierul a pornit efectiv în martie 2026. Contractul, de aproximativ 1,7 miliarde de lei, a fost câștigat de un consorțiu condus de grupul turc CCN.
Institutul Inimii, scos de pe lista de finanțare
La ora 13.00, ministrul s-a oprit la Institutul de Boli Cardiovasculare. Instituția are un proiect de mutare și extindere într-un complex nou, la Miroslava: 90.000 de metri pătrați, cinci etaje, 500 de paturi, heliport și buncăr. Valoarea revizuită a investiției era de 532,7 milioane de lei, ceva peste 100 de milioane de euro.
Institutul nu e singurul proiect al județului care așteaptă. Consiliul Județean Iași are în portofoliu și Spitalul Integrat de Boli Respiratorii, propus la Bucium, cu documentația tehnică finalizată și cu constructor desemnat. Ambele au intrat, în mai 2026, într-o analiză națională a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, făcută împreună cu BERD, pentru proiecte care ar putea fi construite în parteneriat public-privat. Modelul ar lăsa serviciul medical la stat, iar partenerul privat ar face proiectarea, construcția și mentenanța, recuperându-și banii în circa 30 de ani.
Cifra conta. Normele PNRR asigurau o finanțare de 95% pentru obiectivele evaluate sub 150 de milioane de euro, față de 60% pentru cele de peste 300 de milioane. Proiectul ieșean se încadra în pragul cel mai favorabil, cu documentația tehnică finalizată într-un singur an.
A fost totuși eliminat de pe lista finanțărilor. Unul dintre motivele consemnate în evaluare: proiectul a fost depunctat cu 15 puncte pentru că la Iași urma să se construiască Spitalul Regional de Urgență. Adică exact șantierul vizitat sâmbătă, cel cu termenul mutat în 2029.
Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, susține că investiția a fost oprită de conducerea de atunci a ministerului, din care Rogobete făcea parte ca secretar de stat: „Aveam un proiect matur, complet, dar finanțarea ne-a fost tăiată din pix.” Deputatul PNL Alexandru Muraru a depus o interpelare în Parlament pe acest subiect, iar vineri seara, cu o zi înaintea vizitei, i-a transmis ministrului un mesaj public în care îl invita ironic să treacă și pe la Miroslava, „pentru că nu se întâmplă nimic acolo”.
Cifra „de cinci ori mai mult”, infirmată de lista propriului minister
Apărarea ministrului a fost consecventă: proiectul nu a fost scos de nimeni, prețul era problema. A vorbit despre un cost umflat cu 147% și a susținut, într-un mesaj video, că prețul pe metru pătrat cerut la Iași era de cinci ori mai mare decât la institutul similar din Târgu Mureș.
Lista oficială a celor 27 de obiective aprobate, publicată de Ministerul Sănătății, nu susține comparația. Pe ea figurează noul sediu al Spitalului Județean Piatra Neamț, evaluat la 1,4 miliarde de lei, și Spitalul de Urgență al MAI, la un miliard. Proiecte cu bugete comparabile cu cel ieșean au primit finanțare în Arad, Timiș, Bihor, Hunedoara și Constanța.
Platforma Factual.ro a verificat afirmația potrivit căreia spitalele renunțate erau prea scumpe și a catalogat-o drept falsă: prețul din documentația județului, 4.680 de euro pe metru pătrat cu TVA, este la 56 de euro distanță de cifra de 4.624 pe care o invocase chiar ministrul.
În aceeași dispută, Rogobete a adus în discuție moartea a șapte nou-născuți la Spitalul „Sfânta Maria”, pe care a pus-o în legătură cu lipsa chiuvetelor din secția ATI. Planurile etajului, avizate de Direcția de Sănătate Publică atât la faza de documentație, cât și la autorizarea funcționării, arată grupuri sanitare cu chiuvete la fiecare salon.
Ce a răspuns ministrul la conferința de presă
Pe șantierul de la Moara de Vânt, Ora de Iași l-a întrebat pe ministru despre cele două proiecte: termenul mutat pentru spitalul regional și soarta institutului de la Miroslava. Răspunsul nu a conținut un angajament, o dată sau o procedură.
Întrebarea nu era una de culise. Managerul Institutului de Boli Cardiovasculare, profesorul Grigore Tinică, spune de mai bine de un an că infrastructura actuală e depășită și că dezvoltarea medicinei de performanță la Iași e limitată de lipsa spațiului, nu de lipsa medicilor. Institutul a făcut în iulie primul transplant de cord din Moldova, în clădirea pe care o descrie ca fiind la capătul posibilităților.
Ce rămâne după vizita lui Rogobete la Iași
Bilanțul zilei, pus cap la cap, arată așa: un spital regional promis din 2016, ajuns la fundație în 2026, cu termen mutat în 2029 și cu o cincime din împrumut trasă. Un institut cu documentație completă, scos de pe lista de finanțare parțial pentru că în același oraș se construia spitalul care acum întârzie. Și o conferință de presă în care niciuna dintre cele două întrebări nu a primit o dată.
Pacienții cardiaci din Moldova continuă să fie tratați în clădirea despre care medicii spun că nu mai face față. Pentru ei, diferența dintre „tăiat din pix” și „preț umflat cu 147%” e una de vocabular.
Mai multe despre proiectele blocate: analiza documentelor din august, mesajul lui Alexandru Muraru și programul anunțat al vizitei. Verificarea afirmației despre costuri: Factual.ro.
