Consiliul Județean Iași pregătește cel mai mare împrumut din ultimii ani: 149.901.069,25 lei, cu 98.931 de lei sub plafonul maxim pe care legea îl permite județului anul acesta. Banii se împart între cinci proiecte pe care ieșenii le pot vedea cu ochiul liber: centura ușoară de ocolire, două unități medico-sociale de la țară și casele a doi scriitori. Proiectul de hotărâre intră pe masa consilierilor județeni.
Creditul nu acoperă proiectele în întregime. Toate cinci au deja finanțare europeană aprobată, iar banii de la Bruxelles acoperă cea mai mare parte. Împrumutul acoperă ce rămâne în sarcina județului: partea de cofinanțare, adică procentul pe care beneficiarul trebuie să îl pună din buzunarul propriu, și cheltuielile neeligibile, adică tot ce finanțarea europeană nu plătește.
Ce înseamnă, pe înțelesul tuturor
Un proiect cu bani europeni funcționează ca o cumpărătură cu reducere mare. Uniunea Europeană plătește, să zicem, 93 de lei din 100, iar restul de 7 lei îi pune administrația locală. Aceia sunt banii de cofinanțare.
Separat, există lucruri pe care finanțatorul nu le decontează deloc: depășiri de deviz, lucrări care nu intrau în contractul inițial, taxe. Acelea sunt cheltuielile neeligibile și le suportă integral județul. La toate cele cinci proiecte din acest dosar, partea neeligibilă este mult mai mare decât cofinanțarea.
Pentru că bugetul propriu acoperă deja cheltuielile curente ale aparatului administrativ, ale instituțiilor din subordine și ale altor investiții în derulare, administrația județeană spune în document că are nevoie de o sursă alternativă. Aceea este creditul bancar.
Centura ușoară: 115,76 milioane din cei 149,9
Cel mai mare proiect din listă este și cel mai cunoscut. „Înființarea centurii ușoare de ocolire a Municipiului Iași” înseamnă modernizarea a peste 70 de kilometri de drumuri județene, legate între ele într-un inel în jurul orașului și conectate la rețeaua europeană de transport TEN-T. Scopul declarat este fluidizarea traficului din oraș și deschiderea unor coridoare de dezvoltare pentru localitățile pe unde trece drumul.
Pentru acest proiect, județul trebuie să asigure 21.401.546,99 lei cofinanțare, adică 7,01% din valoarea eligibilă, și 101.370.654,77 lei cheltuieli neeligibile. Din cofinanțare, 7.013.000 de lei sunt deja prinși în bugetul pe 2026. Ce rămâne, 115.759.201,76 lei, intră în credit.
Proiectul are în spate șase hotărâri de consiliu județean, din august 2020 până în martie 2026, prin care au fost aprobate pe rând realizarea investiției și indicatorii tehnico-economici, apoi modificările lor. Lucrările la loturile 1 și 4 au contracte semnate, iar pe lotul 4 utilajele au intrat în octombrie. Loturile 2 și 3 se întorc la licitație, iar sumele pentru ele sunt deocamdată estimate.
Două unități medico-sociale, la Bivolari și Răducăneni
Următoarele două proiecte sunt mici ca sumă și greu de observat din oraș, dar ating direct oameni care locuiesc în instituții de îngrijire. Ambele înseamnă același lucru: anveloparea clădirilor, ferestre noi, instalații refăcute, astfel încât consumul de energie și emisiile să scadă.
La Centrul de Asistență Medico-Socială Bivolari, suma este de 6.616.946,92 lei. La Unitatea Medico-Socială Răducăneni, 7.091.920,57 lei. Cofinanțarea este de doar 2% la amândouă, adică 247.762 de lei la Bivolari și 253.804 lei la Răducăneni. Tot restul, peste 13 milioane de lei la cele două la un loc, sunt cheltuieli pe care programul european nu le decontează.
Proiectele merg prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027, iar documentațiile tehnice au fost aprobate în iunie și august 2025, cu devizul general la faza de proiect tehnic votat în august 2026, în cazul Bivolari.
Casele lui Sadoveanu și Negruzzi, refăcute cu bani de la graniță
Ultimele două proiecte vin dintr-un program de cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova, iar Județul Iași este lider de proiect în amândouă.
Primul, „IS HI interactive culture” sau „Iași Hîncești – cultură interactivă”, are ca parte ieșeană restaurarea Casei cu turn din Aleea Mihail Sadoveanu nr. 12, unde a locuit scriitorul, iar ca parte moldovenească punerea în valoare a Castelului de Vânătoare din complexul Manuc Bey. Pentru el, județul trebuie să pună 13.676.000 de lei: 468.000 de lei cofinanțare, 10% din valoarea eligibilă, și 13.208.000 de lei cheltuieli neeligibile. Autorizația de construire a fost emisă în iulie.
Al doilea, „CBC – Routes to cultural roots”, făcut cu raionul Fălești, înseamnă pentru Iași restaurarea conacului familiei Negruzzi de la Hermeziu, devenit muzeu. Aici suma este de 6.757.000 de lei, din care 375.000 de lei cofinanțare și 6.382.000 de lei cheltuieli neeligibile.
Pentru documentațiile celor două muzee, consiliul alocase în martie 194.000 de lei din excedentul bugetar, prin Muzeul Național al Literaturii Române Iași.
Cât de îndatorat este Consiliul Județean Iași
Aici e partea pe care merită să o citească oricine plătește impozite la Iași. Legea finanțelor publice locale interzice unei administrații să se mai împrumute dacă ratele, dobânzile și comisioanele dintr-un an depășesc 30% din media veniturilor proprii pe ultimii trei ani. Este singurul prag real.
În acest moment, județul are trei credite în derulare: unul de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de 2.486.234,83 euro, care se încheie în aprilie 2027, și două de la BCR, de 47.627.789,65 lei, scadent în octombrie 2033, și de 150.000.000 de lei, scadent în octombrie 2035. Împreună, ele consumă 4,82% din venituri în 2026.
Cu noul credit intrat în calcul, cifra sare. În 2028 ajunge la 22,22%, iar în 2029 atinge 27,80%, cel mai aproape de plafon. Abia din 2030 începe să coboare, iar în 2036 rămâne sub 10%. Documentul precizează și o excepție din lege: pragul de 30% nu se aplică atunci când împrumutul servește la prefinanțarea sau cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene, exact cazul de față.
Când intră banii și când ies ratele
Creditul se trage pe parcurs, pe măsură ce se plătesc facturile. Anul acesta merge doar un rest simbolic, 140.075 de lei. Greul vine în 2027, cu 72.288.756 de lei, și în 2028, cu 73.672.990,52 lei. În 2029 se mai trag 3.799.247,73 lei și atât.
Maturitatea finanțării este de 10 ani, începând din 2026.
Ce urmează
Proiectul de hotărâre are două articole care contează. Primul aprobă demararea procedurilor legale pentru contractarea împrumutului. Al doilea îl mandatează pe președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, să negocieze cu instituțiile financiare. Proiectul este susținut și de vicepreședintele Marius Sorin Dangă.
Ca să treacă, hotărârea are nevoie de votul a cel puțin jumătate plus unu din consilierii în funcție. Apoi urmează avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, din subordinea Ministerului Finanțelor, fără de care nicio administrație nu se poate împrumuta. În paralel, cele trei bănci cu care județul are deja contracte au fost notificate, iar BERD, singura care avea nevoie să își dea acordul, a răspuns favorabil pe 12 octombrie.
Dacă hotărârea trece, șantierele nu se opresc în momentele în care banii europeni întârzie, iar județul nu riscă să piardă finanțările deja câștigate. Dacă nu trece, cele cinci proiecte rămân cu un gol de 149,9 milioane de lei, pe care bugetul anual nu îl poate acoperi.
Documentele proiectului de hotărâre sunt publice pe site-ul Consiliului Județean Iași, la secțiunea de transparență decizională.
