Modul în care administrația locală dorește să corecteze greșelile din rețeaua de mobilitate urbană generează noi semne de întrebare privind calitatea execuției. În cartierul CUG, echipele care trasează „noile piste de biciclete” au aplicat marcajul roșu direct peste un trotuar deteriorat. Vopseaua a acoperit denivelările, crăpăturile din asfalt și a fost întinsă inclusiv sub tufișuri. Dincolo de aspectul inestetic defectele din asfalt transformă traseul într-un risc direct pentru siguranța bicicliștilor și a utilizatorilor de trotinete.
Situația a intrat în atenția publică vineri dimineață, după ce un utilizator a publicat imagini de la fața locului pe grupul de Facebook „Esti din Iasi…daca esti din Iasi!”. Fotografiile surprind un strat de vopsea roșie trasat peste asfaltul spart, fără nicio lucrare prealabilă de frezare, nivelare sau plombare a trotuarului.
În una dintre imagini se observă cum marcajul a fost aplicat orbește, intrând efectiv sub crengile care invadează trotuarul, forțând astfel viitorii utilizatori să se aplece sau să devieze brusc de la traseu pentru a evita vegetația.
Cea mai gravă problemă semnalată rămâne însă siguranța în trafic. Autorul fotografiilor punctează că: „au vopsit și gropile de pe pista de bicicletă, gropi pe care acum nu prea le mai vezi la timp”. Aplicarea unui strat uniform de culoare stridentă peste o suprafață denivelată creează o iluzie optică care anulează contrastul care permite ochiului uman să perceapă adâncimea unei gropi.
La o viteză de deplasare de 15-20 km/h, specifică vehiculelor pe două roți, timpul de reacție este minim. Camuflarea gropilor crește astfel riscul de pierdere a controlului direcției, de avariere a bicicletelor sau trotinetelor și, implicit, de accidentare gravă.
Raportări kilometrice versus mobilitate urbană funcțională
Cazul din CUG nu este un incident izolat, ci reflectă o practică administrativă generalizată în multe orașe din România. Pentru a bifa obiectivele din planurile de mobilitate urbană și a raporta un număr ridicat de kilometri de rețea de piste de biciclete, autoritățile locale recurg adesea la soluția rapide, fără eficență. Aceasta constă în delimitarea prin vopsea a unor porțiuni din trotuarele deja existente, în loc să construiască o infrastructură nouă, dedicată.
Această abordare generează un conflicte între pietoni și bicicliști. Trotuarele, proiectate inițial doar pentru traficul pietonal, sunt îngustate artificial. Pietonii își pierd spațiul de siguranță, în timp ce bicicliștii sunt obligați să ruleze printre pietoni, stații de transport în comun, stâlpi de iluminat și coșuri de gunoi.
Specialiștii în planificare urbană avertizează că simpla aplicare a unui marcaj colorat pe un trotuar deteriorat nu înseamnă infrastructură velo. Lipsa de siguranță și confortul precar sunt motivele principale pentru care mulți locuitori refuză să facă tranziția de la autoturismul personal către transportul alternativ, blocând astfel eforturile reale de decongestionare a traficului.
Condițiile tehnice pentru o infrastructură sigură
Pentru ca Primăria Iași să ofere o alternativă viabilă la traficul auto, proiectarea și execuția trebuie să respecte standarde tehnice minime. O pistă de biciclete utilă necesită următoarele caracteristici fundamentale:
- Pregătirea suprafeței de rulare: Asfaltul trebuie să fie neted, continuu și lipsit de orice denivelări. Turnarea vopselei se face doar după repararea capitală a fundației și a stratului de uzură.
- Separarea fizică a fluxurilor de trafic: Pista trebuie delimitată clar atât de partea carosabilă (pentru a proteja biciclistul de mașini), cât și de trotuar (pentru a proteja pietonii). Aceasta se realizează prin diferențe de nivel (borduri) sau elemente fizice separatoare.
- Gabarit corespunzător: Lățimea benzii trebuie să permită rularea în siguranță și depășirea între două vehicule pe două roți, fără a invada spațiul pietonal alăturat.
- Vizibilitate și eliberarea obstacolelor: Traseul trebuie curățat de vegetație, stâlpi și trebuie să asigure vizibilitate maximă în intersecții.
Pe lângă problema de siguranță rutieră, modul de execuție a lucrării din zona CUG ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionate bugetele locale.
Turnarea vopselei speciale peste un asfalt spart reprezintă o cheltuială ineficientă a banului public. În momentul în care trotuarul respectiv va intra într-un program de reabilitare sau va necesita intervenții la rețelele subterane, întregul marcaj velo va fi distrus și va necesita o nouă finanțare pentru a fi refăcut.
