Trei directori Romarm au fost reținuți joi de procurorii Direcției Naționale Anticorupție readuce în atenția publică vulnerabilitățile structurale din industria națională de apărare. Conducerea Uzinei Mecanice București (UMB) și cea a Uzinei Mecanice Plopeni, piloni în producția de armament și tehnică militară, sunt acuzate de luare de mită, dosarul vizând posibile fraude în gestionarea unor unități strategice pentru Armata Română.
Cei trei manageri vizați de anchetă, care urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă, sunt Mihai Rafiu (director al Uzinei Mecanice București), Alexandru Tiberiu Pîrvu (director al Uzinei Mecanice Plopeni) și Liliana Sorescu (director comercial la Plopeni). Acțiunea procurorilor a inclus percheziții extinse, vizând inclusiv alte două filiale majore: Uzina Mecanică Cugir și Fabrica de Arme Cugir.
Conducerea centrală a Romarm susține că problemele de integritate și management din filiale sunt simptomul unei degradări pe care a semnalat-o în mod repetat Guvernului. Conform companiei, încă din aprilie 2026 a fost înaintat un plan de reformă instituțională către Ministerul Economiei, plan rămas fără un răspuns decizional.
Oficialii companiei indică un nivel de degradare a activelor, un decalaj tehnologic sever și o devalizare a secțiilor de producție. Romarm reclamă statutul său de simplu „dispecer” lipsit de pârghii reale de control asupra propriilor filiale, solicitând o structură de conducere transparentă pentru a opri colapsul sectorului de stat.
Uzina Mecanică București și Plopeni: Paradoxul datoriilor la stat
Dincolo de acuzațiile de luare de mită, radiografia financiară a companiilor conduse de cei trei directori indică o anomalie economică în industria de apărare. Cele două uzine gestionează contracte vitale de modernizare a armatei, raportează cifre de afaceri considerabile, dar acumulează simultan datorii istorice uriașe către bugetul consolidat.
Uzina Mecanică București (UMB) este entitatea care asamblează transportoarele blindate Piranha V, în parteneriat cu gigantul american General Dynamics, vehicule esențiale pentru infanteria română. Tot aici se produce și se revitalizează tancul TR-85M1. Datele financiare pentru 2025 arată o cifră de afaceri de 344 de milioane de lei și un profit contabil de 12,5 milioane de lei, realizat cu aproximativ 200 de angajați. În ciuda acestui flux financiar generat de comenzile MApN, UMB înregistrează datorii la bugetul de stat de 115,5 milioane de lei.
Situația se repetă la Uzina Mecanică Plopeni, specializată în producția de muniție de artilerie și componente pirotehnice. Cu 410 angajați, filiala a rulat anul trecut afaceri de 108,5 milioane de lei, obținând un profit de 10,6 milioane. Datoriile la stat ale uzinei se ridică, însă, la 72,6 milioane de lei.
Profilul managerilor și vulnerabilitățile sistemice
Mihai Rafiu conduce UMB din anul 2017. Inginer de profesie, angajat inițial ca mecanic în 1983, acesta a parcurs toate treptele profesionale în cadrul aceleiași uzine, de la șef de secție la director comercial. Alexandru Pîrvu urmează un tipar similar: a început ca muncitor-frezor la UM Plopeni, ajungând la conducerea uzinei în 2023, după un deceniu petrecut la o altă filială, UM Dragomirești. Liliana Sorescu, director comercial la Plopeni din 2024, provine din structura internă de achiziții a fabricii.
Acuzațiile actuale de corupție au un precedent istoric recent la nivelul Uzinei Mecanice Plopeni. În anul 2022, un fost director comercial și un consilier juridic din cadrul aceleiași societăți au fost puși sub acuzare pentru trafic de influență. Schema de corupție de atunci implica solicitarea de sume de bani de la un om de afaceri pentru a debloca plăți și a favoriza emiterea de bilete la ordin.
UM Cugir este printre puținele fabrici din țară capabile să producă muniție la standarde NATO, raportând anul trecut afaceri de 243 milioane de lei și un profit de 33 de milioane, fiind un angajator major cu 950 de salariați. În paralel, Fabrica de Arme Cugir, producătorul puștilor de asalt pentru infanterie, se confruntă cu dificultăți severe: o pierdere de aproape 13 milioane de lei la o cifră de afaceri de 48,5 milioane de lei în 2025, cumulând datorii bugetare de 52,3 milioane de lei.
