Ieșenii resimt poluarea aerului ca o problemă mai mare decât media națională, arată singurul sondaj de acest fel realizat vreodată la nivel național în România: Barometrul Urban, un studiu comandat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, prin fonduri europene (POCA). 52% dintre ieșenii intervievați citează calitatea aerului printre primele trei probleme ale orașului, față de 32% la nivel național. Transportul public (33%, față de 20% media țării) și infrastructura rutieră (32%, față de 29%) completează un tablou local mai încruntat decât cel al României urbane în ansamblu.
Ce a măsurat, de fapt, Barometrul Urban
Spre deosebire de un sondaj de opinie clasic, Barometrul Urban a fost construit ca instrument de comparație între orașe: aceleași întrebări, aplicate telefonic și față în față, în 41 de localități alese după mărime, regiune și profil administrativ. Marja de eroare statistică este de +/-1% la un interval de încredere de 99%. Nouă orașe mari, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Oradea și București, au fost incluse explicit pentru a permite comparații directe cu marile centre urbane ale țării.
Rezultatul e o hartă a percepțiilor pe cinci mari teme: satisfacția față de viața urbană, calitatea mediului, percepția despre administrația locală, situația personală și, la final, un clasament al orașelor pe care respondenții le-ar numi „de nota 10” din diverse puncte de vedere.
Aerul, transportul și traficul: nemulțumirile de sus ale ieșenilor
Când li s-a cerut să numească principalele trei probleme ale orașului în care trăiesc, ieșenii au pus poluarea aerului pe primul loc, cu 52% dintre respondenți, un procent cu 20 de puncte peste media natională de 32%. La nivelul întregii țări, cea mai citată problemă urbană a fost, de fapt, sănătatea (39%), urmată de poluare. La Iași, ordinea se schimbă: aerul e resimțit ca problema numărul unu, iar transportul public (33%, față de 20% media țării) și infrastructura rutieră (32%, față de 29%) urmează îndeaproape.
Ironia stă chiar în datele mai fine ale raportului: calitatea aerului tinde, la nivel național, să nemulțumească în special orașele mari, cu peste 100.000 de locuitori, unde media satisfacției coboară la 34%, față de 71% în orașele sub 10.000 de locuitori. Iașul, ca reședință de județ cu populație mare, se încadrează structural în categoria cu risc ridicat de nemulțumire pe acest capitol, iar cifrele locale confirmă tiparul.
Paradoxul sănătății: nota cea mai bună, exact unde România stă cel mai prost
Aici raportul oferă și o surpriză de sens invers. Deși serviciile de sănătate sunt principala problemă resimțită de România urbană per ansamblu, Iașul e orașul din eșantion cu cel mai ridicat nivel de satisfacție față de serviciile medicale locale: 70%, cu mult peste media națională de 52%. Este cea mai bună cifră înregistrată pentru acest indicator în toate cele 41 de localități incluse în sondaj, înaintea unor orașe precum Drobeta-Turnu Severin sau Oradea (67% fiecare).
Iașul, mereu pe locul opt: niciodată în topul orașelor-model ale României
Poate cea mai relevantă vulnerabilitate identificată de Barometrul Urban nu ține de o singură cifră proastă, ci de un tipar care se repetă constant. Respondenților li s-a cerut, la finalul sondajului, să numească un „oraș de nota 10” din România, pentru fiecare dintre cinci aspecte: condițiile de viață, calitatea mediului, mediul de afaceri, dezvoltarea transportului și buna administrare, plus, separat, cel mai atractiv oraș din țară în general.
La toate cele șase întrebări, Iașul se situează constant pe locul al șaptelea sau al optulea la nivel național, niciodată în top șase. La condițiile de viață, Iașul strânge 2,4% din mențiunile la nivel național, pe locul opt, în spatele unui pluton dominat constant de Cluj-Napoca, București, Brașov, Timișoara, Sibiu și Oradea. Aceeași ierarhie se repetă aproape identic la calitatea mediului (Iași, locul opt, 1,7%), la mediul de afaceri (locul șapte, la egalitate, 2,3%), la dezvoltarea transportului (locul opt, 1,8%) și la buna administrare (locul șapte, la egalitate, 2,1%). La întrebarea directă despre cel mai atractiv oraș din România, Iașul adună 3,1% din răspunsuri, tot pe locul opt, mult în urma Cluj-Napoca (21,8%) și Brașov (15,6%).
Cu alte cuvinte: deși ieșenii înșiși se declară, la propriul oraș, mulțumiți peste medie la sănătate, spații verzi, cultură, locuri de muncă și servicii administrative, Iașul nu reușește să se impună, în percepția publicului larg din toată țara, drept unul dintre orașele-etalon ale României. Rămâne constant al șaptelea sau al optulea, niciodată printre primii șase.
Ce arată, per ansamblu, radiografia
Barometrul Urban conturează un Iași cu satisfacție solidă la capitolele clasice de calitate a vieții, sănătate, cultură, spații verzi, locuri de muncă, dar cu o problemă concretă și mai acută decât media țării la aer, transport și trafic, și cu o incapacitate constantă de a se impune ca oraș de referință în percepția publicului național, indiferent de criteriul întrebat. Fiind singura ediție realizată până acum, raportul nu permite o comparație în timp pentru Iași, așa cum există pentru București, Cluj-Napoca sau Piatra Neamț, incluse ca orașe „martor” din Eurobarometrul urban 419 din 2015. Rămâne, totuși, singura fotografie sistematică și comparativă a modului în care ieșenii înșiși își evaluează orașul, alături de restul țării.
