În sesiunea de vară a anului 2026, polul universitar din centrul țării raportează cifre care sfidează tendințele pieței muncii. Bilanțul pentru admiterela Facultatea de Drept de la Universitatea Transilvania din Brașov a scos la iveală o concurență acerbă, încoronată de cinci medii perfecte de 10.00. În ciuda avertismentelor venite din mediul privat privind deficitul de specialiști tehnici, absolvenții de liceu își asumă eforturi financiare masive pentru a prinde locurile cu taxă în domeniile juridic și medical, în timp ce la inginerie accesul s-a făcut cu note la limita corigenței.
Sesiunea de admitere din luna iulie confirmă o polarizare extremă a candidaților. Tinerii cu performanțe școlare superioare vizează un număr tot mai restrâns de specializări, refuzând să se reorienteze către facultăți unde mediile lor ar garanta învățământul bugetat.
Datele reci ale procesului de selecție pentru profilul juridic arată o ridicare bruscă a ștachetei:
- Media maximă: 10.00 (reușită obținută de cinci candidați).
- Ultima medie pe locurile bugetate: 9,68.
- Ultima medie pentru locurile cu taxă: 9,13.
- Rata de concurență: aproximativ 2 candidați pentru fiecare loc disponibil.
O medie de peste 9.00 la examenul de bacalaureat a devenit insuficientă pentru a asigura gratuitatea studiilor într-un domeniu suprasolicitat. Rezultatul direct este că sute de familii aleg să plătească taxele de școlarizare în cadrul facultății dorite, în detrimentul migrației către programe academice mai puțin populare.
Medicina și Psihologia, polii de atracție supremă
Dacă științele juridice au monopolizat mediile de excelență, din perspectiva volumului brut de dosare pe loc, Facultatea de Medicină rămâne bastionul de neatins. Aici, selecția și-a păstrat filtrul tradițional: un examen scris susținut la finalul lunii iulie, diferențiindu-se de restul facultăților care au recurs la concursul de dosare.
Conform datelor oficiale furnizate de prof. dr. med. Liliana Rogozea, prorectorul pentru relații publice al instituției, programul Medicină conduce detașat cu un raport de 12,41 candidați pe un loc.
Topul presiunii pe locurile disponibile este completat de:
- Psihologie: 5,65 candidați pe loc.
- Balneofiziokinetoterapie și recuperare: 4,15 candidați pe loc.
- Resurse umane: 2,95 candidați pe loc.
- Afaceri internaționale: 2,85 candidați pe loc.
Din cele 12.000 de dosare depuse în total pentru programele de licență la toate cele 18 facultăți, grosul a vizat exclusiv aceste cinci domenii.
Contrastul pieței: Ingineri de nota 6 vs. juriști de nota 10
Dincolo de succesul admiterilor la facultățile umaniste, cifrele scot în evidență un clivaj educațional periculos pentru economia reală. Există o discrepanță flagrantă între cererea din sectorul industrial, care caută disperat specialiști tehnici, și refuzul tinerilor de a urma cariere inginerești.
La programele cu profil tehnic, pragurile de intrare s-au prăbușit. La Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, de exemplu, ultima medie de la locurile cu taxă a coborât până la 6,98. Mai mult, la alte facultăți tehnice de sub umbrela aceleiași universități, candidații au ocupat locuri cu plată intrând cu medii de 5.00 și 6.00.
Singura excepție care confirmă regula în spectrul tehnic a fost programul de Construcții civile, industriale și agricole, care a generat o concurență decentă de 2,69 candidați pe un loc.
Presiunea de pe locurile la zi (învățământ cu frecvență) redirecționează candidații respinși sau pe cei cu locuri de muncă spre soluțiile alternative. Pentru cele 885 de locuri la învățământul la distanță (ID), universitatea a înregistrat peste 1.400 de cereri, iar la învățământul cu frecvență redusă (IFR) au fost 553 de dosare depuse pentru doar 450 de locuri.
În zona admiterilor cu plată la zi, pragurile financiare au rămas ridicate și la alte facultăți din spectrul socio-uman. Ultima medie admisă la taxă la Psihologie s-a oprit la 8,25, la Sociologie și Comunicare la 8,05, în timp ce la Științe Economice s-a intrat pe locurile cu plată cu 7,51.
Volumul total de peste 15.000 de dosare procesate în această vară cimentează realitatea momentului: tinerii mizează exclusiv pe percepția de siguranță oferită de halatul alb sau de roba de magistrat, lăsând sectoarele vitale ale dezvoltării economice la discreția candidaților de mijlocul clasamentului.
