Compania cu capital majoritar de stat Nuclearelectrica a anunțat miercuri, printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București, oprirea Unității 2 a Centralei Nucleare (CNE) Cernavodă, la doar 48 de ore după deconectarea Unității 1. Decizia este o premieră pentru istoria recentă a Sistemului Energetic Național (SEN) și este cauzată direct de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Această măsură tehnică de siguranță scoate instantaneu din producție aproape 20% din energia electrică a României, obligând statul să apeleze la importuri costisitoare și la activarea capacităților pe bază de combustibili fosili, într-o perioadă cu vârfuri de consum generate de caniculă.
Decizia Nuclearelectrica vine în contextul în care prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) indică o continuare a scăderii debitului Dunării, confirmând impactul secetei prelungite care afectează Europa. Deconectarea de la SEN a Unității 2 a fost programată pentru seara zilei de 29 iulie sau dimineața zilei de 30 iulie 2026.
De ce oprește Nuclearelectrica reactoarele când scade Dunărea?
Procesul tehnologic de la Cernavodă este dependent vital de debitul fluviului. Apa din Dunăre, captată printr-un bazin de aspirație, este utilizată masiv în circuitul de răcire a condensatoarelor turbinelor.
În momentul în care cotele apelor scad sub limitele tehnice de proiectare, pompele nu mai pot extrage volumul necesar pentru răcire. „În baza procedurilor centralei aplicabile în situații de secetă severă, Unitatea 2 va fi oprită controlat„, au explicat reprezentanții companiei. Continuarea operării în aceste condiții ar încălca protocoalele internaționale de securitate nucleară, crescând riscul de avarii la echipamente.
Pentru context istoric, un incident similar a avut loc doar în august 2003, când Unitatea 1 a fost oprită tot din cauza celui mai scăzut nivel al Dunării înregistrat în ultimii 160 de ani la acea vreme. Astăzi, însă, gravitatea este dublă, ambele unități operaționale (Candu 6, cu o putere instalată de aproximativ 700 MW fiecare) fiind scoase din funcțiune.
Factura secetei: Dependența de importuri și energie scumpă
Oprirea celor două reactoare înseamnă un deficit brusc de aproximativ 1.400 MW în Sistemul Energetic Național. Aceasta nu este doar o pierdere cantitativă (18-20% din producția națională), ci și una calitativă. Energia nucleară este o producție „în bandă” (continuă, independentă de condițiile meteo) și are printre cele mai mici costuri de producție din România.
Pentru a echilibra sistemul și a evita întreruperile în furnizare (blackout-uri), România va apela la soluții de avarie, cu impact direct asupra prețurilor angro:
- Pornirea capacităților termo (cărbune și gaze): Aceste unități, pe lângă faptul că au un cost marginal de producție ridicat, sunt penalizate suplimentar de prețul certificatelor de emisii de CO2.
- Creșterea importurilor de energie: Această soluție este pusă în practică într-un context regional nefavorabil. Seceta afectează și producția hidro a țărilor vecine, în timp ce valurile de căldură mențin consumul pentru climatizare la cote maxime. Astfel, energia achiziționată de pe piețele spot va fi la un preț premium.
