Guvernul României se confruntă cu un blocaj financiar în procesul de elaborare a noii legi a salarizării. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat marți seară, într-un interviu acordat postului Digi24, că respectarea promisiunilor făcute angajaților din învățământ după greva educație din 2023 ar necesita un efort bugetar suplimentar de 8 miliarde de lei, depășind cu mult proiecțiile financiare actuale.
În cadrul emisiunii de la Digi24, premierul Bolojan a explicat că nemulțumirile actuale din sistemul de învățământ își au rădăcinile în angajamentele asumate politic în timpul tranziției de putere de acum un an. Potrivit acestuia, legislația adoptată la finalul protestelor din 2023 a creat așteptări privind o creștere accelerată a veniturilor pentru salariile profesorilor.
„S-a dat o lege care a creat niște așteptări privind dinamica creșterii salariilor în educație, aproape de nivelul medicilor”, a precizat premierul în intervenția sa televizată. Oficialul a recunoscut legitimitatea așteptărilor cadrelor didactice, însă a subliniat că transpunerea acestor promisiuni în noua grilă de salarizare creează o presiune financiară care depășește actualele posibilități ale bugetului de stat.
Impactul bugetar: datele contabile prezentate de Guvern
Problema centrală a actualului Cabinet este identificarea surselor de finanțare pentru a acoperi diferența dintre promisiunile politice anterioare și realitatea contabilă a anului 2026. Analiza realizată de Executiv indică o discrepanță majoră care blochează, în prezent, negocierile cu sindicatele din educație.
Conform cifrelor prezentate de premier, situația financiară se prezintă astfel:
-
Costul total: Aplicarea integrală a promisiunilor pentru educație în viitoarea legea salarizării necesită un efort bugetar de 8 miliarde de lei.
-
Deficitul proiectului: Această sumă depășește cu 5 miliarde de lei fondurile prevăzute inițial de specialiști în actualul proiect legislativ pentru sectorul educațional.
-
Constrângeri financiare: Guvernul este obligat să identifice această resursă suplimentară de 5 miliarde de lei înainte de a putea finaliza negocierile, totul în contextul unei presiuni bugetare și din partea celorlalte familii ocupaționale (sănătate, apărare, administrație).
Finalizarea și adoptarea legii salarizării nu reprezintă doar un obiectiv de politică internă, ci și un jalon strict asumat de România prin PNRR. Nerespectarea acestui criteriu poate duce la blocarea tranșelor viitoare de fonduri europene, o consecință critică pentru economia națională aflată în procedură de deficit excesiv.
