Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a anunțat marți că orașul a fost inclus în Indicele Global al Orașelor pentru 2026, publicat de institutul de consultanță Oxford Economics, subliniind că Iașul este singurul oraș din România, pe lângă București, prezent în clasamentul primelor 1.000 de așezări urbane. Declarația edilului a atras pe rețelele sociale o serie de reacții din partea cetățenilor, care au contrastat datele studiului cu dificultățile cotidiene legate de aglomerația rutieră, urbanism și infrastructură.
În postarea sa, primarul Mihai Chirica a evidențiat absența din acest clasament a altor orașe mari din țară: „De remarcat faptul că niciunul dintre celelalte mari orașe din România – precum Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Craiova, Brașov sau Galați – nu apare în topul celor mai bune orașe din lume!”.
De asemenea, edilul a făcut referire la o analiză anterioară a Oxford Economics, din septembrie 2025, indicând că Iașul s-a situat „în topul orașelor europene cu cea mai rapidă creștere economică… pe locul al patrulea, peste Amsterdam, Luxemburg sau Copenhaga, iar în țară peste București”. Conform declarațiilor primarului, aceste rezultate reflectă munca locuitorilor, a companiilor, calitatea școlilor și universităților, dar și susținerea administrației locale. Printre factorii de creștere menționați se numără dezvoltarea sectorului IT&C, atragerea de investiții și statului de centru universitar. Edilul a pledat pentru continuarea colaborării între instituții, mediul privat și mediul academic, concluzionând: „Suntem convins că, dacă lucrăm împreună, orașul nostru va continua să crească!”.
Reacțiile cetățenilor: problemele semnalate în mediul online
Postarea primarului a generat comentarii în care cetățenii au ridicat probleme punctuale privind administrarea orașului, punând sub semnul întrebării relevanța clasamentului în raport cu viața de zi cu zi.
O parte dintre comentarii s-au referit la situația traficului. Paul Sandu a adresat o remarcă ironică edilului: „Mihai spune-ne si noua de la cine cumperi ca vrem si noi, abia trec mai ușor alea 2 ore pe zi petrecute in traficul acestei minunate capitale din căpșorul tau”. Oana Nicoleta Camer a chestionat criteriile topului, afirmând: „bune, din ce punct de vedere? Ca la aglomeratia din trafic, cred ca intrecem Bucurestiul…..”. În mod similar, Ioana Corcodel a subliniat discrepanța dintre datele prezentate și efortul cotidian: „Intre timp, fața cetǎțeanului de rând care incearcă să ajungă dimineața la muncă si vede postarea asta”.
Alte reacții au vizat aspecte de urbanism și infrastructură. Bogdan Mihai a criticat densitatea construcțiilor noi: „Pe oriunde era câte un petic de pământ între blocuri, ați construit încă un bloc cu multe etaje, în loc să amenajați parcuri. La fel, pe niciun teren al vreunui fost colos industrial nu s-a făcut vreun parc. E mai simplu să alegi banii și interesele, în loc de viața, sănătatea și siguranța cetățenilor. La ceea ce-ați făcut la Țesătura și în toate complexurile noi, cu atâtea blocuri înalte și înghesuite de n-au loc să circule și să parcheze mașinile, pe unde mai trec mijloacele de intervenție în cazul situațiilor de urgență?”. Toma Calin Florin a acuzat o administrare deficitară: „Domnule Chirica poate pe altii ii pacaliti cu statistici masluite dar modul in care este administrat orasul este dezastuos. Nu exista sufieciente spatii verzi, calitatea aerului este grava, nu sunt terenuri de sport, nu ati dezvoltat infrastructura pentru extinderea orasului , strazile sunt blocate de masini, antreprenoriatul este blocat NU aveti viziune si nici capacitatea de a gestiona eficient un astfel de oras. Sa va fie rusine !”.
Starea infrastructurii publice a fost un alt subiect abordat. Liviu Florin Burlacu a descris o situație precară a spațiului public: „Trotuare lipsă sau jalnice, lipsă parcuri, transport public de 2 lei, multe zone care arată ca în 1980 cu străzi neasfaltate. Nu știu de unde e calitatea asta a vieții. Nu mai vorbim de proiecte serioase pentru a îmbunătăți calitatea vieții, piste de biciclete și multe altele”. Dan Gafiteanu a sugerat că orașele absente din top ar fi prioritizat alte aspecte: „Da Mihai Chirica, poate ca nu s-au inscris,…(Cluj, Oradea, Brasov, sa le plangem de mila) . Probabil ca orasele sus mentionate erau ocupate sa mai faca ceva infrastructura, pentru biciclisti sau chiar treaba pentru cetateni in general (de pana si Vasluiul, Botosaniul au piste) nu ca ar fi prins un loc in topul asta. Imi pare rau, decenta nu a murit, desi asa faci sa para”. Ionut Ciprian a criticat dur mandatul actual: „Și când te gândești că au fost oameni care l-au votat pe acest individ care a distrus orașul, l-a ținut în anul 1900”.
În plus, relevanța clasamentului a fost pusă în discuție. Gianina Froicu a propus o abordare alternativă: „V-aș recomanda să faceți un studiu referitor la gradul de satisfacție al cetățenilor asupra calității vieții în orașul Iași. Cred că rezultatele vor fi mai concludente decât cele de la Oxford Economics”. Craciun Bogdan Gabriel a observat prezența altor orașe în clasament, relativizând valoarea acestuia: „Kiev 304, Chișinău 430( sau cat o fi) și după este Iașul, deci nu as pune chiar așa mare valoare pe clasamentul asta”. Diana Cuzic a opinat că poziția Iașului se datorează în principal mediului privat, sugerând că administrația locală neglijează aceste aspecte: „Ce nu spuneti este ca Iasiul a ajuns in aceasta pozitie datorita capitalului uman si mediului privat…fix „detaliile” de care va bateti joc in fiecare zi fie ca vorbim de administratia locala sau de guvern”.
