Infrastructura dedicată bicicletelor, limitarea vitezei la 30 km/h pe majoritatea străzilor și prioritizarea transportului public transformă Graz, un oraș austriac cu peste 300.000 de locuitori, într-un exemplu de mobilitate urbană eficientă. Deși are un profil similar cu Iașul – fiind un centru universitar traversat de un râu și dotat cu o rețea veche de tramvaie –, abordarea privind organizarea traficului diferă semnificativ.
Un aspect notabil în Graz este numărul ridicat și diversitatea utilizatorilor de biciclete. Mijlocul de transport pe două roți nu este folosit exclusiv în scop sportiv sau de către tineri, ci reprezintă o opțiune curentă pentru deplasări zilnice, cumpărături sau servicii de curierat. Livrările de mici dimensiuni în zona centrală sunt efectuate frecvent cu triciclete electrice cargo, reducând astfel necesitatea utilizării autoutilitarelor care pot îngreuna traficul sau bloca trotuarele. Utilizarea bicicletei ca mijloc de transport rămâne constantă, indiferent de condițiile meteorologice.
Organizarea spațiului urban permite coexistența diferitelor mijloace de transport. Infrastructura pentru biciclete prezintă soluții variate, adaptate contextului stradal. În anumite zone există piste complet separate, în timp ce în altele bicicliștii folosesc același culoar cu tramvaiele. Delimitarea pistelor se realizează fie prin marcaje vizibile, fie prin elemente fizice discrete, precum șiruri de piatră cubică.
Un element esențial al infrastructurii din Graz este continuitatea traseelor. Marcajele rutiere sunt menținute și în zonele cu trafic mai complex, iar pistele nu se întrerup la intersecții. Pe străzile cu o lățime redusă, unde nu este posibilă separarea fluxurilor, bicicletele, tramvaiele și autovehiculele împart același spațiu, însă la viteze adaptate.
Regimul Tempo 30 și reducerea poluării fonice
Un efect direct al organizării traficului este reducerea semnificativă a nivelului de zgomot. Peste 800 de kilometri din rețeaua stradală a orașului Graz sunt incluși în zone cu limită de viteză de 30 km/h (regimul Tempo 30). Deși traficul auto este prezent, prezența mașinilor nu este la fel de pregnantă ca în alte orașe de dimensiuni similare.
Organizarea clară a străzii și reducerea vitezei de deplasare contribuie la un comportament mai predictibil în trafic. Modelul implementat în Graz sugerează că un mediu urban mai silențios și mai ordonat nu este doar rezultatul conduitei individuale, ci și al felului în care este proiectată și reglementată infrastructura, punând accent pe trasee continue, viteze reduse și un echilibru între pietoni, bicicliști și transportul motorizat.
Reacțiile publicului: Între nevoia de alternative și diferențe de mentalitate
Subiectul organizării traficului generează dezbateri privind aplicabilitatea unui astfel de model în Iași. Opiniile cititorilor variază de la necesitatea unor politici stricte de parcare la diferențe culturale și demografice.
Laurențiu Rădvan subliniază importanța reglementării parcărilor în zonele centrale, o practică des întâlnită în orașele vest-europene. „Ca peste tot mai la vest de România, parcarea în centru este reglementată strict. Dacă nu s-ar putea parca oricum, oriunde și gratuit, oamenii s-ar gândi de două ori înainte de a lua mașina și a merge în oraș. De asta sunt atât de libere orașele din vest, pentru că e scump să vii cu mașina în centru. Dar au alternative, destule, inclusiv piste suficiente”, afirmă acesta, menționând și tendința unor tineri de a folosi autoturismul pentru deplasarea la liceu, în contextul unui transport în comun considerat neatractiv.
Alți cititori aduc în discuție etapele de dezvoltare și diferențele de mentalitate. Bogdan Mihai Turceanu este de părere că situația actuală reflectă o etapă pe care orașul austriac a depășit-o anterior: „Noi suntem cum era Graz în anii ’80. Întâi trebuie să ardem etapa mașinilor probabil”. Răzvan Moșuleț punctează diferențele demografice, amintind că „Municipiul Iași are o populație de aproximativ 450.000 de locuitori împreună cu localitățile din apropiere și 500.000 cu zona metropolitană. Orașul Graz are 300.000 de locuitori”.
Pe de altă parte, Lucian Pintilie este sceptic în privința schimbărilor pe termen scurt, invocând un specific cultural diferit: „Diferența o face mentalitatea, românii nu-s nemți, sunt latino-balcanici și daci liberi, iar dacii n-au mers niciodată cu bicicleta. E bine ca niciodată să nu spui niciodată, dar nu cred că mai prindem noi în viața asta fotografii în Iași ca cele realizate acum în Graz”.
