Directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, Ionela Neagoe, și profesorul de matematică Ovidiu Șontea de la Colegiul Național „Tudor Vianu” avertizează asupra unui fenomen îngrijorător din sistemul de învățământ: cadrele didactice valoroase aleg să părăsească sistemul, invocând oboseala cronică și lipsa de recunoaștere a muncii lor în societate. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii InfoEdu de la TVR Info, subliniind o criză acută de personal calificat în educație.
Ionela Neagoe a atras atenția asupra faptului că găsirea unor cadre didactice dedicate, capabile să ridice nivelul elevilor, devine din ce în ce mai dificilă. Aceasta a oferit exemplul propriei unități de învățământ, unde, în cursul acestui an, mai mulți profesori au ales să iasă din sistem.
„Anul acesta mi-au ieșit la pensie anticipat trei profesori de materii de real și unul de uman și-a dat demisia, adică oboseala cronică îți spune cuvântul. Și oamenii aceștia buni, pe care noi ne puteam baza, nu mai sunt”, a declarat Ionela Neagoe. Directoarea a recunoscut că ia în calcul aceeași decizie, motivând: „Sunt extrem de obosită. Este o muncă dusă de ani de zile, o luptă dusă de ani de zile. Nu numai muncă, pentru că una e să fie muncă și alta e să fie și luptă. Și nu mai pot efectiv.”
„Societatea nu ne recunoaște meritele”
În completare, profesorul Ovidiu Șontea a argumentat că problema depășește sfera epuizării fizice și psihice, având rădăcini profunde în modul în care profesia este percepută de societate.
„Nu cred că există numai oboseala aici. Există și faptul că muncești și nu ți se recunoaște munca. Există și o silă. Nu mai poți să mai trăiești într-o lume de-asta în care tot timpul nu faci bine, adică orice profesor nu e bun de nimic”, a explicat acesta.
Profesorul de matematică a adus în discuție și grila de salarizare, susținând că reflectă poziția marginalizată a dascălilor în societate: „(…) chiar și cu legea salarizării ne-au pus într-o grilă în care maximul salariului este minimul salariului de la altă profesie. Adică bun, nu discutăm sumele, discutăm poziția noastră în societate. Societatea aceasta nu ne recunoaște meritele. Ce să facem?”
Ionela Neagoe a susținut această perspectivă, afirmând: „Nu numai că nu ni le recunoaște, ne umilește, este o ură împotriva noastră de multă vreme.”
Provocările actului educațional în mediul actual
Referitor la soluționarea acestei crize de imagine și respect, ambii profesori s-au arătat sceptici cu privire la capacitatea lor de a schimba percepția publică. Ovidiu Șontea a descris situația ca pe un „cerc vicios”, subliniind dificultatea de a educa un copil care petrece doar câteva ore în mediul controlat al școlii, restul timpului fiind expus unor medii și influențe, inclusiv din mediul online, pe care școala nu le poate controla.
În timp ce profesorul Șontea consideră că anumiți copii sunt „needucabili” din cauza influențelor externe copleșitoare, directoarea Ionela Neagoe a contrazis această idee, afirmând că nu crede în existența copiilor care nu pot fi educați. Totuși, a subliniat că lipsa de respect la adresa profesorilor provine și din partea persoanelor cu studii, nu doar a celor lipsite de educație. Aceasta a criticat, de asemenea, abundența de opinii din afara sistemului cu privire la modul în care ar trebui să se desfășoare actul educațional: „(…) societatea în care noi trăim este plină de oameni care se pricep la educație, psihologi și economiști. (…) Toată lumea știe, mai ales despre educație, cum să corecteze, cum să evalueze, cum să predea”.
