Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat în cinci feluri de ce Institutul Inimii din Iași nu a primit bani din PNRR: prețul pe metru pătrat ar fi fost de 5 ori mai mare decât la Târgu Mureș, apoi de cel puțin trei ori peste media națională, apoi cu 147% și cu 200% mai mare. Acum spune că proiectul a fost „supradimensionat”. Platforma Factual.ro a catalogat drept falsă afirmația că spitalele scoase din PNRR erau prea scumpe: la Târgu Mureș, pe care ministrul îl dă ca exemplu, metrul pătrat costă 7.700 de euro, nu 1.870, iar la Iași 4.680.
Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava are teren de 12 hectare, autorizație de construire din 2022 și un acord de asociere semnat în 2020 chiar cu Ministerul Sănătății. Ar fi deservit 5,5 milioane de oameni din Moldova și din Republica Moldova, cu 500 de paturi. Ministerul l-a scos de pe lista PNRR. De atunci, motivul s-a tot mutat.
Cinci explicații pentru Institutul Inimii în două luni și jumătate
Declarațiile ministrului, în ordinea în care au apărut:
- mijlocul lui august, mesaj video: „de 5 ori mai mult era prețul pe metru pătrat la Iași” decât la Târgu Mureș;
- 1 septembrie, postare pe Facebook: „Iași este +147% mai scump pe metru pătrat”; în aceeași postare, cu aproximativ 200% față de Târgu Mureș;
- septembrie, citat în întrebarea parlamentară a deputatului Alexandru Muraru din 8 septembrie: prețurile „erau umflate de cel puțin trei ori față de media națională”;
- octombrie, într-o emisiune de televiziune: proiectul a fost supradimensionat ca număr de paturi și de săli, iar bugetul a depășit limitele maxime acceptate de PNRR. Ministrul a adăugat orgoliile politice ale administrației județene, lipsa de dialog și o locație izolată.
Președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, i-a numărat cifrele chiar în septembrie: „Ba cu 200%, ba cu 147%, ba de 5 ori, ba de 3 ori… nici domnia sa nu știe”. Reacția lui a fost publicată atunci de Ora de Iași.
Documentele: Târgu Mureș costă cu 64% mai mult pe metru pătrat decât Iașul
Factual.ro a pus cifrele ministrului lângă documente. Pentru Iași, ministrul a folosit 4.624 de euro pe metru pătrat. Estimarea din hotărârea Consiliului Județean din 2022 e de 4.680 de euro, cu TVA, deci diferența e de 56 de euro. Pentru Târgu Mureș, ministrul a folosit 1.870 de euro. Nota de fundamentare a indicatorilor tehnico-economici arată 782 de milioane de lei pentru 19.338 de metri pătrați, adică circa 7.700 de euro pe metru pătrat, cu dotări și TVA.
Institutul pe care ministrul îl dă ca etalon de preț corect costă, potrivit calculului Factual.ro, cu 64% mai mult pe metru pătrat decât cel de la Iași. Cifra ministrului pentru Târgu Mureș e de patru ori mai mică decât cea din documente. Ministrul a dat și două procente pentru aceeași comparație, 147% și 200%, în aceeași postare.
Limita PNRR a lăsat să treacă spitale mai scumpe decât Institutul Inimii
Pe site-ul Ministerului Sănătății, suma cerută oficial pentru faza inițială a proiectului de la Iași era de 532 de milioane de lei. În conferința de presă din 27 octombrie, Costel Alexe a pus-o lângă proiectele aprobate prin PNRR:
- Institutul de la Târgu Mureș: 497 de milioane de lei la început, 780 de milioane în final;
- Institutul „C.C. Iliescu” din București: 631 de milioane de lei;
- Spitalul Județean Piatra Neamț: 989 de milioane de lei.
Indicatorii nu i-a stabilit Consiliul Județean, a spus Alexe: i-au calculat specialiștii Institutului de Boli Cardiovasculare, între care profesorul Tinică, și o firmă de specialitate din Cluj, pe baza dotărilor necesare. Limita maximă din PNRR, invocată acum de ministru, nu a oprit niciunul dintre proiectele de mai sus.
Motivul din evaluare, așa cum l-a prezentat Consiliul Județean, a fost altul: proiectul de la Miroslava a pierdut 15 puncte pentru că la Iași urma să se construiască Spitalul Regional de Urgență. Acel spital e astăzi la stadiul de fundație. Termenul lui a fost mutat în decembrie 2029 printr-o hotărâre de guvern din 9 octombrie, iar din împrumutul de 250 de milioane de euro de la BEI fuseseră trase 50 de milioane. Institutul gata de execuție a fost scos pentru un spital care nu ieșise din pământ.
În aceeași ședință, Alexe a acuzat că ministerul s-a bazat pe declarații, nu pe documente:
„Pot să spun astăzi ieșenilor că PSD-ul le-a tăiat șansa la viață prin tăierea din PNRR, din pix, a Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară? Pot s-o fac. Pentru că noi avem cifrele și documentele, Rogobete și Rafila doar cu declarațiile politice.”
Deputatul Muraru a cerut ministerului, în aceeași întrebare parlamentară, punctajul detaliat al proiectului și poziția lui în clasamentul final. Termenul de răspuns era 30 septembrie. Pe pagina întrebării, de pe site-ul Camerei Deputaților, nu apare niciun răspuns.
Lipsa de dialog: adrese din 2022, fără răspuns
Ministrul pune eșecul pe seama orgoliilor politice și a lipsei de dialog. Consiliul Județean spune că a făcut exact opusul. Încă din 2022 a trimis Ministerului Sănătății adrese oficiale prin care oferea terenul și drepturile asupra documentațiilor, iar cererea a fost reluată în 2023, inclusiv în contextul Programului Sănătate. Alexe a citat în conferința din 27 octombrie două dintre ele, nr. 41532 din 2022 și nr. 1087 din 2023, trimise miniștrilor Rafila și Rogobete și rămase, spune el, fără răspuns timp de peste trei ani. În 2023, Consiliul Județean a contestat și excluderea de pe lista PNRR. O cerere de finanțare pentru institut stă, tot după Alexe, de doi ani la Ministerul Fondurilor Europene, fără să fi fost evaluată împreună cu Ministerul Sănătății. Ministerul era parte în acordul de asociere din 28 noiembrie 2020, alături de Consiliul Județean, Primăria Miroslava și Institutul de Boli Cardiovasculare.
Consiliul Județean a investit peste 3 milioane de lei în documentație, avize și proiect tehnic, iar Primăria Miroslava a emis autorizația de construire. Pe 27 octombrie, după ce ministrul a spus că preia proiectul, Alexe a mai trimis o adresă:
„Dacă trebuie să-l dăm la Minister ca nu care cumva să-l facă CJ-ul, să-l facă PNL-ul, să-l facă Alexe, îl dăm. Numai să se facă!”
Întrebat pe 24 octombrie, la conferința de presă de pe șantierul Spitalului Regional, ce dată are institutul, ministrul nu a dat nicio dată și nicio procedură.
Locația „izolată” și un nou început lângă un șantier întârziat
Potrivit ministrului, noul institut se mută pe un teren de lângă șantierul Spitalului Regional de Urgență, adică lângă obiectivul cu termenul mutat în 2029. Proiectul se recalibrează tehnic și financiar, iar ministrul a vorbit despre cel puțin 300 de paturi, față de cele 500 din proiectul Consiliului Județean. Soluțiile de finanțare se caută de anul viitor. Execuția ar fi preluată de ANDIS, agenția care construiește și Spitalul Regional.
Mutarea nu se face dintr-o hotărâre, a avertizat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean, în ședința de pe 28 octombrie:
„Să nu cădem într-o capcană să credem că putem să mutăm un spital așa pur și simplu. Ar însemna să fie făcut PUZ și documentație, dar ar mai dura încă 3 ani de zile”.
Despre terenul pe care Consiliul Județean vrea să construiască institutul, Alexe a spus:
„Câmpul ăla despre care alții vorbesc, unde vrem să fie construit IRMC-ul, este fix în rondul de la Uricani, fix lângă stadion, fix lângă tot ce înseamnă astăzi parc industrial, adică rețea de apă, canalizare, gaz, cu acces la drum. Nu avem nevoie de niciun leu pentru alte investiții suplimentare de aducere a rețelei, așa cum astăzi Spitalul Regional de Urgență nu are rețea de apă și canalizare, rețea de gaz, nu are drumurile (…).”
Disputele pe amplasament au costat ani, a mai spus el: „Dacă nu am fi avut aceste dispute, astăzi la Miroslava am fi avut început și aproape ridicat mult Spitalul Regional de Urgență, pentru că primul amplasament a fost la Miroslava.” Alexe a pus și întrebarea pe care o ridică o eventuală mutare: „Ce facem noi până atunci, care avem nevoie de acest spital?”
Pentru pacienții de azi, ministerul a anunțat o sală hibridă, finanțată în primăvară, și licitații pentru două săli de cateterism și încă o sală hibridă, care să funcționeze anul viitor. Institutul de Boli Cardiovasculare lucrează pe două dintre cele șase paliere ale Spitalului Parhon, iar pacienții așteaptă luni de zile pentru consultații și operații. Alexe a cerut ministrului o linie de finanțare concretă: „După ce ați tocat toți banii din PNRR, POS și împrumutul de la BEI pentru spitalele care trebuiau finanțate doar prin PNRR, ce ne mai rămâne?”
Conferința de presă din 29 octombrie: mutarea e o „propunere absurdă”, spune Alexe
Costel Alexe a revenit joi, 29 octombrie, într-o conferință de presă, la ideea mutării institutului lângă Spitalul Regional. A numit-o „foarte, foarte, foarte proastă pentru tot ceea ce înseamnă sănătatea ieșenilor și a tuturor locuitorilor din regiunea Moldovei” și a spus că nu e fezabilă: „Vreau să vă spun de ce nu este fezabilă această propunere absurdă”. Potrivit lui, consilierii județeni din toate partidele, inclusiv de la PSD, au arătat în ședința de miercuri că nu cred că institutul se poate construi în altă parte decât la Miroslava.
Primul argument al lui Alexe e parteneriatul din 2020. A arătat în fața camerelor proiectul de hotărâre din noiembrie 2020, votat în prima ședință ordinară a mandatului lui. Documentul are patru părți semnatare: Ministerul Sănătății, Consiliul Județean, Institutul de Boli Cardiovasculare, prin profesorul Tinică, și Primăria Miroslava, care a pus terenul la dispoziție. Locul, intersecția de la Uricani, cu acces la centura municipiului și la rețelele de apă, canalizare și gaz, a fost stabilit, spune el, în urma unei adrese primite de la minister. Alexe a amintit că guvernul condus atunci de Ludovic Orban, cu Nelu Tătaru ministru al Sănătății, a vrut institutul la Iași.
Al doilea argument e timpul. Alexe a spus că ministrul vrea mutarea pentru că știe că, odată schimbat amplasamentul, proiectul se îngroapă definitiv: „Trebuie să faci documentația de la capăt. Trebuie să faci PUZ, trebuie să faci studiu de fezabilitate. Toate aceste operațiuni durează, rețineți, minim 3 ani de zile.” Între timp, a spus el, pacienții rămân cu declarațiile.
Despre locul propus de ministru, Alexe a spus că Spitalul Regional de Urgență are probleme cu căile de acces: în afara drumului de exploatare construit de constructor, nu are acces la rețeaua de apă și canalizare și nu are drum de legătură, iar breteaua de autostradă nu se întrevede mai devreme de sfârșitul deceniului.
Ideea nu e doar a ministrului, spune Alexe: o susține și primarul municipiului, Mihai Chirica. Despre cei doi, Alexe a spus că „nu vor să facă altceva decât să îngroape pentru totdeauna Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară”. Despre primar a adăugat că în zece ani le-a prezentat ieșenilor doar machete, pentru sala polivalentă, stadion și aquapark, iar acum vrea institutul în Moara de Vânt: „Iertați-mă, nu-mi dau seama unde, că n-am văzut încă macheta, între Spitalul Regional de Urgență și stadion, între stadion și sala polivalentă, oare va fi vis-à-vis de aquapark”. Stadionul și sala polivalentă țin de Primărie, a mai spus el, iar institutul ține de minister, deci alții ar trebui să răspundă de ce nu s-au construit.
A treia parte a conferinței au fost cifrele de la Târgu Mureș. Alexe a citit din hotărârea de guvern cu indicatorii institutului de acolo: valoarea finală a proiectului e de 782 de milioane de lei, din care circa 234 de milioane pentru construcții, pe 19.338 de metri pătrați. Împărțit doar la construcții, a calculat el, rezultă aproximativ 2.400 de euro pe metru pătrat, fără dotări. Pentru Iași, a spus că a socotit pe suprafața desfășurată de 95.650 de metri pătrați, cerută de specialiștii institutului, și a concluzionat: „La Iași, niciun indicator nu iese mai scump decât la Târgu Mureș.”
Ministrul a dat doar declarații, a spus Alexe, și nu a prezentat niciun document din care să rezulte că proiectul ieșean ar fi fost mai scump. Președintele Consiliului Județean a anunțat că va ieși public în fiecare săptămână, cu documente, pe tema asta.
La întrebările jurnaliștilor, Alexe a vorbit despre evaluarea spitalelor din PNRR. A numit-o „cea mai netransparentă” și a vorbit despre „acea listă făcută din pix de domnul Rafila și de domnul Rogobete”, care, spune el, a făcut ca România să piardă 1,5 miliarde de euro din PNRR și bani din programul de sănătate. Dacă selecția ar fi fost corectă și proiectele mature, a argumentat Alexe, ele ar fi fost recepționate la termen. Tot el a spus că 10 dintre cele 14 spitale ieșene menționate de Ministerul Sănătății n-au primit niciun leu în perioada 2023–2025, nici pentru echipamente, nici pentru investiții.
Ce spun medicii: lipsește spațiul, nu lipsesc medicii
Managerul Institutului de Boli Cardiovasculare, profesorul Grigore Tinică, spune de mai bine de un an că infrastructura e depășită și că medicina de performanță din Iași e frânată de lipsa spațiului. Într-un interviu din august, a pus problema direct:
„În primul rând, pentru un nou spital la Iași nu există voință politică. Bani s-ar putea găsi. România a pierdut foarte mulți bani din PNRR fără să construiască ceea ce trebuia, iar nimeni nu a răspuns pentru acest lucru.”
Tinică a respins și argumentul că un spital nou n-ar avea cine să-l umple. În institut se pregătesc aproximativ 160 de rezidenți, iar medicii români plecați în străinătate s-ar întoarce, spune el: „La congresele internaționale mă întâlnesc cu medici români care mă întreabă când se va deschide Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, pentru că ar vrea să se întoarcă și să lucreze aici.” Institutul a făcut în iulie primul transplant de cord din Moldova, în clădirea pe care o descrie ca aflată la capătul posibilităților.
După vizita ministrului, Tinică a spus doar că îi interesează „ca pacienții să poată ajunge la spital și să se trateze în condiții foarte bune”.
Ministrul a avut cinci explicații în două luni și jumătate. Pentru institutul regional, singurul calendar anunțat este că soluțiile de finanțare se caută de anul viitor.
