Săptămâna aceasta a adus în prim-plan decizii controversate privind gestionarea banilor publici, licitații cu semne de întrebare, blocaje pe șantierele locale, criza trotinetelor electrice și un amplu scandal politic centrat pe un proiect major de infrastructură medicală.
Împrumutul de 150 de milioane de lei pentru noul stadion a fost redirecționat masiv către reparații de străzi, Consiliul Local mutând ultimele 3 milioane de la Sala Polivalentă către Șoseaua Bucium
Creditul inițial de 150 de milioane de lei, contractat de Primăria Iași la BRD exclusiv pentru un stadion în zona șes Bahlui, a ajuns la a treia rescriere a listei de investiții, devenind efectiv un fond pentru străzi. În iulie 2025, stadionul avea 76 de milioane de lei. Până în septembrie 2026, suma pentru stadion s-a topit la doar 729.333 lei, locul fiindu-i luat de Sala Polivalentă (cu 75 de milioane lei). Vineri, 30 octombrie, Consiliul Local votează mutarea a încă 3.081.854 lei din rezerva Sălii Polivalente către Șoseaua Bucium, invocând necesitatea finalizării lucrărilor până la 31 decembrie 2026. În urma acestui vot, fondurile alocate pentru Bulevardul Poitiers și Șoseaua Bucium cumulează 77,29 milioane de lei, depășind banii rămași pentru Sala Polivalentă (71,97 milioane lei).
Lucrările pe tronsonul de 3,4 km de pe Șoseaua Bucium, deși trebuiau terminate în primăvara lui 2024, continuă și astăzi, iar valoarea contractului inițial de 18,5 milioane de lei (câștigat în august 2022) s-a dublat, ajungând la peste 38 de milioane de lei cu TVA. Proiectul extins include acum o bandă suplimentară, reconfigurarea intersecției Trei Fântâni (unde o casă de 85.000 de euro a fost cumpărată și demolată), consolidarea unui canal prăbușit și reamenajări pietonale. Firma executantă este Conest, aceeași companie care gestionează și celelalte două mari obiective rutiere finanțate din acest credit: Bulevardul Poitiers și pasajul Socola.
Singurul producător român de tramvaie a fost exclus din licitația de 125,6 milioane de lei a Iașului din cauza unei limite de lungime stabilite de Primărie, lăsând compania turcă Bozankaya unicul ofertant
Licitația Primăriei Iași pentru 10 tramvaie noi s-a încheiat cu o singură ofertă: turcii de la Bozankaya. Astra Vagoane Călători, unicul producător român, a fost eliminată automat deoarece modelul său, Astra Imperio cu două module, măsoară 18,6 metri, iar Primăria a impus prin caietul de sarcini o limită minimă de 19 metri. O modificare constructivă pentru a adăuga cei 40 de centimetri lipsă ar fi implicat noi aprobări, costuri și întârzieri majore.
Deși oficialii Primăriei au invocat inițial obligațiile contractului de finanțare prin Programul Regional Nord-Est, directorul ADR Nord-Est, Vasile Asandei, a demontat afirmația, precizând că finanțatorul menționează doar tramvaie de 22 de metri, iar limita eliminatorie de 19 metri a fost stabilită și asumată exclusiv de municipalitatea ieșeană. În faza de clarificări, Primăria a acceptat mai multe concesii pentru alți parametri (extinderea termenului de livrare la 15 luni, avans de 30%, lărgirea culoarului dintre scaune la 65 cm și alternative tehnice pentru încălzire și roți), dar a refuzat categoric să coboare lungimea minimă. Dacă oferta va fi validată, Bozankaya va ajunge la 44 de tramvaie livrate Iașului, contractul de 125,6 milioane de lei urmând a fi atribuit fără concurență de preț. Producătorii europeni PESA și Koncar au renunțat, de asemenea, să mai depună oferte.
Șantierul pentru transformarea Cinema Dacia în Ateneul Copiilor este complet oprit la 32 de luni de la ordinul de începere, deși firma azeră a încasat 5 milioane de lei din împrumutul BERD
Lucrările la fostul Cinema Dacia sunt abandonate, în ciuda faptului că executantul, sucursala ieșeană a firmei azere Amina & S Group LLC, a primit deja o treime din valoarea contractului de aproape 15 milioane de lei. Deși ordinul de începere s-a dat în februarie 2024 cu un termen de 18 luni (august 2025), Primăria Iași avansează acum luna mai 2027 ca nou termen de finalizare. Reprezentanții municipalității, prin purtătorul de cuvânt Sebastian Buraga, susțin că proiectul tehnic a trebuit modificat radical (reconfigurare sală, deviere rețele, rezerve apă) din cauza schimbării normelor ISU, dosarul fiind trimis spre analiză finanțatorului BERD.
Pe de altă parte, surse din cadrul Primăriei afirmă că întârzierea este rezultatul lipsei totale de verificări în teren ale Direcției Tehnice. Inspecțiile făcute de angajații Ateneului în primăvara anului trecut au revelat că s-a lucrat exclusiv la fundație și structură, lipsind cu desăvârșire sala de spectacole, scena sau căile de acces. Vizitele ulterioare au găsit șantierul gol. Mai mult, avocatul bucureștean care figurează în acte pentru firmă susține că nu a mai avut niciun contact cu reprezentanții acesteia de peste un an, compania neavând nicio altă lucrare în România înainte de acest contract. Primarul Mihai Chirica intenționează acum să rezilieze contractul.
Bucureștiul a interzis închirierea trotinetelor pentru minorii sub 18 ani și a impus amenzi drastice, în timp ce la Iași, în ciuda a două decese și sute de accidentări, Primăria a depășit termenul pentru un plan de măsuri
Consiliul General al Municipiului București a votat pe 27 octombrie un regulament strict care interzice utilizarea trotinetelor electrice închiriate de către persoanele sub 18 ani (cu excepția tinerilor de 16 ani cu permis de conducere). Regulamentul impune operatorilor privați o taxă de 0,75 lei pe zi pentru fiecare vehicul, dotarea obligatorie cu GPS și lumini, și restricționează circulația doar pe pistele de biciclete sau pe străzile cu limita de 50 km/h, amenzile ajungând până la 10.000 de lei.
Spre deosebire de Capitală, situația de la Iași stagnează, deși statisticile medicale sunt alarmante. Medicul legist Călin Scripcaru a raportat în Consiliul Local două decese în 2026, numind deplasarea cu 50-60 km/h „efectiv o sinucidere”. La Spitalul de Copii „Sf. Maria”, medicul șef Solange Roșu a înregistrat aproape 180 de minori accidentați de la începutul anului. Deși primarul Mihai Chirica a cerut pe 30 septembrie un plan de măsuri în termen de 30 de zile, el s-a pronunțat public împotriva interdicției, propunând în schimb cursuri și limitări de viteză. Termenul expiră vineri, 30 octombrie, dar subiectul lipsește de pe ordinea de zi a Consiliului Local. La nivel național, Senatul a adoptat în octombrie propuneri legislative privind obligativitatea unui curs de legislație și a purtării căștii la orice vârstă, proiectele așteptând votul Camerei Deputaților.
Ministrul Sănătății a oferit cinci motive contradictorii pentru tăierea finanțării PNRR a Institutului Inimii din Iași, propunând o mutare a proiectului care, potrivit Consiliului Județean, ar bloca investiția pentru cel puțin încă trei ani
Scandalul excluderii Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC) de la Miroslava de pe lista PNRR s-a acutizat, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a oferit în ultimele două luni și jumătate cinci explicații diferite. El a susținut succesiv că proiectul ieșean a fost „de 5 ori mai scump pe metru pătrat” decât cel de la Târgu Mureș, apoi că a fost cu 147% mai scump, cu 200% mai scump, de cel puțin trei ori peste media națională, și în final că a fost „supradimensionat” și afectat de orgolii politice. O analiză Factual.ro pe baza documentelor a demonstrat că declarațiile ministrului sunt false: la Târgu Mureș metrul pătrat costă 7.700 de euro (cu 64% mai mult), comparativ cu doar 4.680 de euro la Iași. De asemenea, proiecte mai scumpe (București – 631 milioane lei, Piatra Neamț – 989 milioane lei) au fost aprobate prin PNRR, deși estimarea pentru Iași era de 532 milioane lei.
Conform președintelui CJ Iași, Costel Alexe, proiectul a pierdut punctaj la evaluare deoarece la Iași urma să se construiască Spitalul Regional de Urgență (proiect întârziat din nou până în 2029). Alexe a arătat că adresele trimise ministerului în 2022 și 2023 au rămas fără răspuns, deși din 2020 există un parteneriat asumat. Acum, ministrul Rogobete și primarul Mihai Chirica propun relocarea institutului lângă șantierul viitorului Spital Regional, în Moara de Vânt. Costel Alexe a catalogat ideea ca fiind „o propunere absurdă” care ar îngropa proiectul, deoarece noua locație nu are asigurată rețeaua de utilități sau drumurile de legătură, iar refacerea procedurilor (PUZ, SF) va întârzia spitalul cu minimum 3 ani. Între timp, managerul Institutului, Prof. Grigore Tinică, subliniază că infrastructura actuală este la limita posibilităților, afectând tratamentul pacienților și pregătirea celor 160 de medici rezidenți, în timp ce singura soluție concretă propusă de minister este deschiderea unor săli de cateterism anul viitor.
