Ucraina a oprit temporar atacurile cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, după presiuni repetate din partea administrației Trump, relatează G4Media, citând Wall Street Journal. Decizia vine în contextul în care Casa Albă negociază cu Moscova reluarea colaborării energetice dintre companiile americane și cele rusești, iar președintele Donald Trump a cerut în mod explicit înlăturarea lui Volodimir Zelenski din funcția de șef al statului ucrainean.
Suspendarea operațiunilor a început la mijlocul lunii octombrie, după ce Donald Trump a intensificat retorica împotriva Kievului și a învinuit Ucraina pentru creșterea prețurilor la combustibil la nivel mondial. Unităților militare ucrainene implicate în atacurile de lungă distanță li s-a transmis unofficial că operațiunile împotriva rafinăriilor sunt puse pe pauză, au declarat pentru publicația americană doi oficiali militari familiarizați cu situația.
Ministrul Apărării din Ucraina, Evghenii Hmara, i-a comunicat lui Zelenski că armata a considerat prudent să evite lovirea rafinăriilor din cauza tensiunilor diplomatice cu Washingtonul. Zelenski a aprobat decizia, dar a subliniat că forțele armate pot relua atacurile dacă aleg să facă acest lucru. „Băieții noștri au încercat să fie puțin mai precauți în aceste zile. Dar nu au un ordin” de a nu lovi rafinăriile, a declarat Zelenski marți jurnaliștilor la Kiev.
Presiuni directe din partea emisarilor americani
Trimisul special al SUA, Jared Kushner, a repetat cererea lui Trump de stopare a atacurilor în cadrul unei întâlniri cu Zelenski pe 20 octombrie la Oslo. Doi oficiali americani au descris conversația ca fiind „foarte dură”. Kushner, care s-a alăturat întâlnirii de la distanță din cauza unei boli, i-a transmis lui Zelenski că o pauză de 30 de zile a atacurilor asupra rafinăriilor ar fi o modalitate prin care Ucraina să își arate recunoștința față de eforturile de mediere depuse de el și de Steve Witkoff, celălalt trimis american.
A doua zi după întâlnirea de la Oslo, Trump l-a sunat pe Elon Musk și i-a cerut să restabilească serviciul de internet prin satelit Starlink pentru Ucraina, după ce compania SpaceX restricționase accesul la acest serviciu vital pentru operațiunile militare ucrainene. Dependența Kievului de Starlink, de informațiile furnizate de serviciile secrete americane și de sistemele de apărare antiaeriană Patriot a lăsat Ucraina vulnerabilă la presiunile din partea Washingtonului, mai ales după ce Trump a sistat cea mai mare parte a ajutorului militar și financiar american pentru Kiev.
Candidații republicani, îngrijorați de prețurile combustibilului
Candidații republicani se tem că prețurile ridicate ale combustibilului i-ar putea afecta la alegerile de marți, 3 noiembrie, motiv pentru care Trump a relaxat sancțiunile asupra motorinei din Rusia, încercând să reducă presiunea asupra fermierilor americani și a altor consumatori. Experții în energie atribuie însă prețurile ridicate la combustibil în mare parte războiului dintre SUA și Iran, nu atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești.
Aliații europeni ai Ucrainei au oferit o versiune mai nuanțată a situației. Oficiali europeni de rang înalt au declarat că unii dintre cei mai fermi susținători ai Kievului l-au sfătuit pe Zelenski să țină cont de sensibilitatea politică a prețurilor la energie pe măsură ce se apropie alegerile americane și l-au îndemnat să stopeze atacurile până după scrutinul din SUA.
În paralel cu presiunile americane, Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și asupra orașelor ucrainene, provocând un număr tot mai mare de victime în rândul civililor. Președintele Zelenski a declarat că Ucraina dorește o protecție mai mare pentru propria infrastructură energetică, pe care Rusia o distruge sistematic înaintea iernii, în schimbul stopării propriilor atacuri asupra infrastructurii energetice ruse.
