La Spitalul Oblu din Iași, 12 din cei 20 de neurochirurgi sunt încadrați la „risc de regres”. Clasificarea apare în proiectul de management al prof. dr. Lucian Eva, iar managerul spune acum public că aproximativ 60% dintre medici nu au autonomie de peste 90%.
Proiectul de management este din mai 2026 și stă pe site-ul spitalului. Lucian Eva a fost singurul candidat la concurs și conduce spitalul de aproape 16 ani. Documentul are 19 pagini și pornește de la o analiză a operațiilor făcute de fiecare neurochirurg.
În emisiunea „20 de minute de sănătate”, realizată de Ziarul de Iași, Eva a dus concluzia mai departe. Aproximativ 60% dintre medici „nu au un grad de autonomie de peste 90%”, a spus el. Din această cauză, nu pot rezolva singuri majoritatea urgențelor. Au nevoie de colegi mai experimentați, iar aceștia nu pot sta în spital non-stop.
Spitalul Oblu are 20 de neurochirurgi, împărțiți pe trei niveluri
Proiectul dă fiecărui neurochirurg un punctaj. Numărul de operații din fiecare grupă se înmulțește cu un scor de dificultate, de la 1 la 5. Tunelul carpian are scorul 1. Tumora de trunchi cerebral are scorul 5. Din punctaj ies trei niveluri:
- nivelul A, expert sau mentor, peste 550 de puncte pe an: 4 neurochirurgi
- nivelul B, avansat sau stabil, între 350 și 550 de puncte: 4 neurochirurgi
- nivelul C, risc de regres, sub 350 de puncte: 12 neurochirurgi
De aici vine pragul de autonomie. Proiectul scrie că medicii de la nivelul B sunt autonomi în 90% din cazurile de neurochirurgie și pot rezolva majoritatea urgențelor și tumorilor. Cei 12 de la nivelul C stau sub acest nivel, adică 60%. Documentul îi descrie direct drept medicii care nu ating nivelul minim de competență.
Riscul trecut în proiect este declinul abilităților, iar consecința este nesiguranța gesturilor în fața complicațiilor majore din timpul operației. Minimul cerut de proiect pentru menținerea abilităților este de 350 de puncte pe an, din aproximativ 120 de operații, dintre care cel puțin 20 de mare dificultate.
De la 13 operații pe an la 399
Spitalul face 2.520 de operații neurochirurgicale pe an, în cinci săli. Media este de 126 pe medic. Cifrele arată însă o distanță mare între colegi:
- cel mai puțin activ neurochirurg: 13 operații pe an, 35,5 puncte
- media spitalului: 126 de operații pe an
- cel mai activ neurochirurg: 399 de operații pe an, 1.347 de puncte
Tot 12 din 20 sunt sub media de 126 de operații. Proiectul spune că 25% dintre neurochirurgi au cu 50% mai puține operații decât media, iar unii operează o dată pe lună. La celălalt capăt, câțiva operează cel puțin o dată pe zi.
La tumorile cerebrale, una dintre grupele grele, spitalul are 548 de operații pe an, adică 28 pe medic. Aici, 70% dintre neurochirurgi sunt sub medie. Doi dintre ei operează o singură tumoră cerebrală pe an. Un neurochirurg ajunge la circa trei pe săptămână.
Dezechilibrul costă în ambele direcții. Pentru cei cu puține operații, riscul este regresul abilităților. Pentru grupul mic care duce cazurile grele, aproximativ 20% dintre neurochirurgi, proiectul trece riscul de epuizare.
De ce contează: o eroare de un milimetru
Lucian Eva a explicat miza în aceeași emisiune. În neurochirurgie, o eroare de mai puțin de un milimetru poate însemna paralizie, tulburări de vorbire sau pierderea pacientului. Tot el a făcut diferența dintre competența legală, dată de stat după examenul de specialitate, și competența profesională, adică ce știe medicul să facă în sala de operație.
Dotarea există: toate sălile au microscoape operatorii de ultimă generație, scrie proiectul. Spitalul Oblu a primit de la Ministerul Sănătății 120.937.000 de lei între 2020 și 2025, aproape jumătate din banii ajunși la spitalele din județ. Managerul vorbește despre un decalaj între aceste investiții și pregătirea medicilor. Ca exemplu, a spus că România are patru neurochirurgi cu competență recunoscută de Ministerul Sănătății pentru Gamma Knife, după aproximativ trei ani de pregătire, cu stagii în Olanda, SUA și Franța.
Miza e și financiară. Neurochirurgii sunt 21% din medicii spitalului, dar aduc aproximativ 60% din veniturile din contractul cu Casa de Asigurări, potrivit proiectului. Un singur neurochirurg poate aduce un milion de euro pe an.
Planul: mentorat și operații filmate
Proiectul propune ca fiecare medic din grupa de risc să lucreze cu un mentor de la nivelul A. Fiecare trebuie să adune lunar 8–10 puncte de complexitate în plus, adică două operații complexe pe lună în plus, ca prim operator asistat.
Operațiile sunt filmate prin microscop și analizate în echipă. Eva a spus în octombrie că măsura funcționează de aproximativ o lună și jumătate și că medicii au devenit mai atenți. Ținta din proiect este ca, în 12 luni, cel puțin jumătate din grupa de risc, adică cinci sau șase medici, să treacă la nivelul B.
Asta înseamnă că, după un an, șase sau șapte neurochirurgi ar rămâne tot la risc de regres. Proiectul mai promite publicarea activității profesionale a medicilor pe site-ul spitalului, ca pacienții să își poată alege corect medicul. În tabelele din proiect, neurochirurgii apar doar cu litere, de la A la U.
