Risipa alimentară din România se ridică la aproape 3,5 milioane de tone pe an, în timp ce peste 27% din populație trăiește în risc de sărăcie sau de excluziune socială, potrivit Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). O familie pierde în fiecare an, din mâncarea aruncată, între câteva sute și câteva mii de lei, spune aceeași organizație.
Cifrele au fost prezentate în septembrie 2026, luna dedicată pe plan mondial combaterii risipei de hrană, și coincid cu împlinirea a zece ani de la înființarea primei bănci pentru alimente din România, în 2016.
Risipa alimentară în cifre: cât se aruncă și cât se salvează
Aproape 3,5 milioane de tone împărțite la cei 19.041.322 de locuitori ai României la 1 ianuarie 2026, cifra publicată de Institutul Național de Statistică, înseamnă aproximativ 184 de kilograme de mâncare aruncată pe locuitor într-un an, un calcul al redacției. Media Uniunii Europene a fost de 129 de kilograme pe locuitor în 2024, potrivit datelor Eurostat.
Cifrele FBAR, comparate cu ce reușește rețeaua să salveze, arată proporțiile:
- mâncare aruncată în România, pe an: aproape 3,5 milioane de tone
- din care în gospodării: aproape două milioane de tone
- produse recuperate de rețeaua băncilor pentru alimente în 2025: peste 10.000 de tone, transformate în 20 de milioane de porții pentru persoane vulnerabile, adică aproximativ o jumătate de kilogram de mâncare pe porție
- alimente redistribuite prin ONG-uri partenere în primele șase luni din 2026: 8.555 de tone, către aproape 300.000 de oameni pe lună
Ce pierd familiile
Cea mai mare parte a risipei se produce în casele oamenilor. Potrivit Eurostat, peste 53% din mâncarea aruncată în Uniunea Europeană vine din gospodării, adică 69 de kilograme pe locuitor în 2024. În România, FBAR estimează că din casele populației pleacă la gunoi aproape două milioane de tone de resturi alimentare în fiecare an.
FBAR leagă pierderea de cumpărăturile excesive și de organizarea neadecvată a gospodăriei. Suma pierdută de o familie în fiecare an, între câteva sute și câteva mii de lei, se adaugă unui buget deja strâns. Sondajul stradal despre valul de scumpiri a găsit în Iași creșteri percepute ale cheltuielilor lunare de 30-50%, iar mâncarea aruncată face parte din aceste cheltuieli.
Același calcul, aplicat doar gospodăriilor, dă un rezultat și mai greu: între 1,87 și aproape 2 milioane de tone împărțite la populația României înseamnă între 98 și 105 kilograme pe locuitor, față de 69 de kilograme în media Uniunii Europene (calcul al redacției). Eurostat împarte risipa din Uniune pe sectoare, în kilograme pe locuitor:
- gospodării: 69 kg (53% din total)
- industria alimentară: 25 kg (19%)
- restaurante și servicii de catering: 15 kg (12%)
- producția primară: 10 kg (8%)
- comerț și distribuție: 10 kg (8%)
Cifrele Eurostat pentru Uniune includ atât părțile comestibile, cât și pe cele necomestibile, cum sunt cojile și oasele, așa că nu toată cantitatea ar fi putut ajunge pe masă. Ele arată totuși unde se pierde mâncarea: peste jumătate, chiar în casele oamenilor.
Ce fac băncile pentru alimente
Prima bancă pentru alimente din România a început să lucreze în 2016. Din 2016 până la sfârșitul lui iunie 2026, rețeaua a colectat peste 49.000 de tone de produse, din care peste 44.000 de tone de alimente salvate de la risipă, arată un comunicat al FBAR din august 2026. Băncile preiau produse bune de consum, dar care nu mai pot fi vândute, și le trimit prin 910 organizații partenere către oameni care au nevoie.
În prima jumătate din 2026, FBAR a ajuns lunar, în medie, la 298.030 de persoane vulnerabile, dintre care 111.822 de copii sub 18 ani, cu aproximativ 17,1 milioane de porții. Cele nouă bănci regionale ale rețelei sunt la București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați. Iași nu are una proprie.
Pe cifrele din 2025, la fiecare tonă de mâncare recuperată de băncile pentru alimente se aruncă în România aproximativ 350 de tone. Calculul este al redacției.
