Ministerul Mediului spune că nu poate rezolva problema celor sute de blocuri fără canalizare publică din Iași: Garda de Mediu are nouă inspectori pentru tot județul, iar în comisiile care avizează blocurile are doar rol consultativ. Răspunsul a ajuns la Camera Deputaților pe 22 octombrie, cu 106 zile după termen, la o întrebare a deputatului PNL Alexandru Muraru.
Problema a ieșit la iveală în iunie. Gheorghe Bacușcă, comisarul-șef al Gărzii de Mediu Iași, a spus atunci că sute de blocuri din oraș funcționează pe rețele de canalizare private. ApaVital, operatorul public, nu le-a preluat, pentru că nu respectă condițiile tehnice. Locatarii plătesc vidanjări și reparații din buzunar. Mulți nici nu știu că blocul lor nu e legat la canalizarea orașului.
„Sunt foarte multe blocuri. Foarte multe. Sute. (…) Și nici nu mai are cine le rezolva, că dezvoltatorul care a fost a plecat, nici nu mai este în țară”, spunea Bacușcă.
Pe 15 iunie, Alexandru Muraru, deputat de Iași și președintele PNL Iași, i-a pus Ministerului Mediului trei întrebări. Prima: ce control face ministerul la Primăria Iași, pe care o acuză că a semnat recepțiile acestor blocuri fără ca rețelele să fie bune. A doua: cum poate fi obligată primăria să preia rețelele, împreună cu ApaVital. A treia: dacă e nevoie de o lege care să interzică recepția blocurilor neracordate la canalizarea publică.
Nouă inspectori pentru 98 de localități
Ministerul răspunde întâi cine controlează construcțiile. Autorizațiile și recepțiile le verifică Inspectoratul de Stat în Construcții. Garda de Mediu stă în comisiile care dau avizele tehnice și în cele care discută planurile urbanistice. Acolo poate cere condiții speciale sau se poate opune unui proiect.
„Totuși, rolul acestora este exclusiv consultativ”, scrie ministerul.
Apoi vine cifra. Garda de Mediu are nouă inspectori de specialitate pentru un județ de circa 5.500 de kilometri pătrați, cu 98 de localități și peste 985.000 de locuitori. Ministerul spune singur că asta limitează controalele și prezența la ședințele în care se avizează proiectele. Fiecărui inspector îi revin, în medie, aproape 11 localități și peste 109.000 de oameni.
Rețelele trebuiau să ajungă la primărie
La a doua întrebare, ministerul trimite înapoi la administrația locală. Legea spune că rețelele de canalizare trec în proprietatea publică a localității. Primăria le dă apoi în administrarea operatorului de apă. În Iași, operatorul este ApaVital.
„Din perspectiva normelor privind urbanismul și construcțiile, aceste obligații există deja și nu intră în sfera de competență directă a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor”, arată răspunsul ministerului.
Nici Apele Române nu are cum să oblige Primăria Iași să lucreze cu ApaVital la preluarea rețelelor abandonate din cartierele noi, „precum Green Park”, scrie ministerul. Apele Române poate doar să verifice dacă operatorul și proprietarii privați ai rețelelor își respectă autorizațiile de gospodărire a apelor.
În iunie, întrebată despre blocurile recepționate fără canalizare, Primăria Iași a răspuns: „Despre sute de blocuri neidentificate nu putem comenta. Și de asemenea, nu comentăm declarațiile politice”.
Blocuri fără canalizare, autorizații pe persoane fizice
Răspunsul descrie două portițe din lege. Prima: unii dezvoltatori obțin planurile urbanistice și autorizațiile pentru ansambluri de blocuri pe numele unor persoane fizice. Dacă sunt prinși, plătesc amenzile pentru persoane fizice, mult mai mici decât cele pentru firme.
„Acest mecanism reduce efectul descurajator al sancțiunilor și favorizează eludarea responsabilității reale”, scrie ministerul.
A doua portiță vine dintr-o lege din 2019, care a scos unele construcții, inclusiv casele, de la obligația de a avea act de mediu. Ministerul spune că, în anumite situații, autorizațiile de construire au fost obținute cu date inexacte despre proiect, fără să mai treacă prin procedura de mediu. Ministerul nu dă exemple din Iași.
Poate fi infracțiune
Ministerul mai scrie că punerea în funcțiune a unor clădiri fără ca rețelele de canalizare și stațiile de epurare să funcționeze în același timp poate fi infracțiune. Astfel de fapte le pot cerceta doar procurorii și poliția.
Garda de Mediu a făcut verificări după poluări accidentale sau după sesizări. Potrivit ministerului, comisarii au trimis sesizări penale, au dat amenzi și au impus măsuri. Răspunsul nu spune câte au fost și nici dacă vreuna privește blocurile din Iași.
La prima întrebare a lui Muraru, despre un control la Primăria Iași, ministerul nu răspunde. Nu anunță niciun control și nu explică cum au ajuns blocurile să fie recepționate. Întrebarea a fost înregistrată pe 15 iunie, iar termenul de răspuns era 8 iulie. Răspunsul e semnat de secretarul de stat Flavia-Ramona Boghiu și a ajuns la Camera Deputaților pe 22 octombrie.
Regula există din 2020
La a treia întrebare, ministerul spune că o lege cu același scop a fost deja adoptată. Un proiect din 2019 a devenit Legea 7/2020. De atunci, un bloc nou se recepționează doar împreună cu racordurile lui la rețelele publice. Și se poate da în folosință doar după ce aceste racorduri sunt definitive și funcționează.
Ministerul spune totuși că o nouă lege sau o ordonanță de urgență ar fi „oportună”. Propune ca blocurile noi să primească autorizație sau recepție doar cu un certificat de la operatorul de apă. Certificatul ar arăta că blocul se poate lega efectiv la canalizarea publică. O regulă asemănătoare, cu infrastructura înaintea blocului, a fost propusă în Consiliul Local Iași în 2021 și nu a trecut de vot.
Până atunci, nota o plătesc locatarii. „O să ajungă cheltuielile de vidanjare mai mult decât costul gazului, lumina și toate la un loc”, avertiza în iunie comisarul-șef al Gărzii de Mediu.
