România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuieli sociale, avertizează organizația Salvați Copiii, în timp ce venitul median al românilor a crescut în ultimii 15 ani cu 160%, cel mai mult din UE, arată Eurostat. Cu 12.861 de unități de putere de cumpărare (PPS) pe locuitor în 2025, venitul median rămâne al doilea cel mai mic din Uniune, după Ungaria.
George Roman, coordonator de programe la Salvați Copiii, descrie ca fiind critică situația copiilor din mediile defavorizate. Organizația spune că fondurile alocate sunt insuficiente, chiar dacă au existat și rezultate bune, mai ales în mediul rural, unde s-au construit mai multe creșe din fonduri europene. Roman a avertizat și că situația ar putea să se înrăutățească, pentru că în următorul buget multianual al Uniunii Europene vor exista mai puțini bani pentru politici sociale.
România, pe ultimul loc la cheltuieli sociale, spune Salvați Copiii
Argumentul organizației pornește de la copii. Unul din trei copii din România este în risc de sărăcie, iar la nivel european unul din patru. Datele Eurostat pentru 2025 confirmă proporția: 32,4% dintre cei sub 18 ani sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială în România, față de 24,3% în media UE. Doar Bulgaria (33,1%) și Spania (33,8%) au procente mai mari. La nivelul întregii populații, România are 27,4%, față de 20,9% în UE.
Roman leagă tăierile de contextul geopolitic: „În următorul buget multianual al Uniunii Europene, fondurile vor fi mult mai puține”, a spus el, adăugând că războiul din Ucraina, problemele de mediu și cele din energie îi fac pe politicieni să taie banii destinați copiilor.
Locul României diferă după indicator. Ca pondere din PIB, cheltuielile guvernamentale cu protecția socială au fost în 2024 de 13,6% în România, față de 19,5% în media UE. Pe acest indicator, cinci state din Uniune au procente mai mici decât România:
- Irlanda: 8,2%;
- Malta: 9,8%;
- Ungaria: 12,3%;
- Cipru: 12,4%;
- Cehia: 13,2%.
La polul opus, Finlanda cheltuiește 26,5% din PIB, iar Franța 23,7%.
Venitul median, cel mai mare salt din UE
Venitul median este valoarea de la mijlocul clasamentului: jumătate dintre locuitori câștigă mai mult, jumătate mai puțin. Eurostat îl măsoară ca venit net echivalent pe persoană, exprimat în PPS, o unitate care ține cont de puterea reală de cumpărare din fiecare țară. Arată cât câștigă omul de rând, nu cât câștigă în medie o țară.
În termeni reali, adică după eliminarea inflației, venitul median din România era în 2025 de 2,6 ori nivelul din 2010, cu o creștere de 160,2%. Media Uniunii Europene a crescut în aceeași perioadă cu 25,4%. Bulgaria a avut o creștere de 100,3%, iar Croația de 84,5%. Niciun alt stat membru nu a depășit România.
În PPS, venitul median al românilor a urcat de la 3.537 în 2010 la 12.861 în 2025, de 3,6 ori mai mult. Cifrele din 2025 arată distanța care a rămas: media UE este de 22.638 PPS, deci România are 56,8% din ea. Luxemburgul, cu 37.673 PPS, are un venit median de aproape trei ori mai mare, iar Ungaria, cu 11.958, este singura țară din UE aflată sub România. Față de 2024, când venitul median era de 13.023 PPS, valoarea din 2025 este cu 1,2% mai mică.
Cât de departe mai e România de restul Uniunii
Un salt de 160% pornit de la 3.537 PPS înseamnă că România a plecat de foarte jos. Chiar și după 15 ani de creștere, venitul median al românilor este sub cel al grecilor (13.612 PPS) și al bulgarilor (14.843 PPS). Croații au ajuns la 19.745 PPS, polonezii la 19.925, letonii la 17.097.
Câștigul din buzunar se întâlnește cu prețuri care urcă. Un exemplu din aceleași statistici Eurostat: chiriile din România au crescut cu peste 43% într-un an, cea mai mare scumpire din Uniune. Cifrele de venit vin din tabelul Eurostat al venitului median, actualizat pe 20 octombrie 2026.
Salvați Copiii vorbește despre banii statului pentru copii și familii, iar Eurostat despre banii pe care îi încasează oamenii. Veniturile au crescut de 3,6 ori în PPS în 15 ani. Cheltuielile sociale ale statului rămân cu 5,9 puncte din PIB sub media europeană: 13,6%, față de 19,5%.
