Autostrada A8 a lipsit luni din prioritățile anunțate de ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, deși trei din cele patru loturi din județul Iași sunt blocate în instanță sau în reevaluare. Luni și marți, doi parlamentari ieșeni, senatorul USR Marius Bodea și deputatul PNL Alexandru Muraru, i-au trimis interpelări cu aceeași întrebare: mai este Autostrada Unirii o prioritate?
Miza e cea mai mare din lista autostrăzilor României. La forumul Conectăm Moldova, pe 4 noiembrie, o prezentare proiectată în sală punea A8, Târgu Mureș–Iași–Ungheni, la 7,8 miliarde de euro fără TVA. Asta înseamnă 48,7% din cele 16,03 miliarde ale celor cinci autostrăzi pe care statul le consideră prioritare. A8 are și cel mai îndepărtat termen dintre ele: 2032.
Pe teren, traseul de aproape 300 de kilometri nu are încă niciun kilometru deschis circulației. Iașul nu are acces la nicio autostradă, iar legătura rapidă cu Transilvania și cu Republica Moldova depinde de acest proiect.
Autostrada A8 a lipsit din prioritățile ministrului
Ștefan-Ovidiu Popa conduce Ministerul Transporturilor din 20 octombrie. Luni, 9 noiembrie, și-a prezentat prioritățile pentru următoarele șase luni, într-o conferință de presă. Pe primul loc a pus „finalizarea Autostrăzii A7 până la Pașcani și operaționalizarea SAFE pentru a continua Autostrada Moldovei”, de la Pașcani spre Suceava.
Pe listă au mai intrat acordul de mediu pentru autostrada Pitești–Sibiu, proiectul Bala 2 de pe Dunăre și negocierea noului buget european. Ministrul a anunțat 138 de kilometri de autostradă și drum expres de deschis până la sfârșitul anului, între ei cei 49,3 kilometri ai A7 dintre Bacău și Pașcani. Despre A8, nicio vorbă.
Omisiunea are o miză concretă. Pentru Bruxelles, A7 spre Suceava și A8 spre Ungheni sunt același proiect. Într-un răspuns trimis lui Alexandru Muraru pe 3 iulie, ministerul explica faptul că planul SAFE aprobat de Comisia Europeană are o singură investiție: coridorul Tărășeni (Ucraina)–Siret–Moțca–Ungheni–Berești (Republica Moldova), împărțit în nouă loturi. Eligibilitatea se judecă pe investiția întreagă, lot cu lot nu se argumentează separat. Întârzierile din jurul Iașului apasă, deci, pe același calendar ca A7 spre Suceava.
Bodea și Muraru: două interpelări, aceleași întrebări
Marius Bodea a reacționat primul. Senatorul USR de Iași scrie că ministrul a vorbit despre A7, despre banii SAFE pentru Suceava și despre A1, dar nu a spus nimic despre Autostrada Unirii. „Pentru Moldova, tăcerea asta este o trădare, iar eu nu o accept”, a scris Bodea.
El îi pune ministrului opt întrebări. Cele mai grele:
- dacă A8 mai este o prioritate a mandatului și ce loc are față de A7 și A1 în portofoliul CNAIR și CNIR;
- de ce a rămas în afara priorităților anunțate pe 9 noiembrie;
- ce sume are fiecare tronson în 2026 și ce propune ministerul pentru bugetul din 2027;
- dacă banii SAFE pentru Târgu Neamț–Iași–Ungheni rămân pe A8 sau sunt mutați la alte proiecte, inclusiv A7 Pașcani–Suceava;
- când se deschide circulația pe fiecare tronson, mai ales între Iași și Târgu Neamț, și pe podul de la Ungheni.
Nu e prima intervenție a lui Bodea pe A8. În aprilie, el a întrebat ministerul cum câștigă loturi de autostradă firme fără experiență în astfel de lucrări, cu trimitere directă la Danlin XXL, firma din Neamț care conduce asocierea câștigătoare pe Târgu Frumos–Lețcani.
Alexandru Muraru a trimis marți, 10 noiembrie, o interpelare cu șase întrebări pe aceeași temă. Deputatul PNL de Iași cere să afle dacă A8 e o prioritate pentru următoarele șase luni și, dacă da, de ce nu a fost pomenită pe 9 noiembrie. Mai întreabă dacă investiția SAFE rămâne unitară și dacă vreo sumă alocată A8 ar putea fi mutată pe alte tronsoane.
Muraru cere și ce bani riscă să piardă România dacă loturile Lețcani–Iași și Iași–Ungheni nu își reiau lucrările la timp și dacă ministerul a discutat acest scenariu cu Comisia Europeană. Vrea să știe ce face ministerul dacă instanța menține suspendările: reia licitația, reatribuie contractele sau le împarte în loturi mai mici. La final, cere un calendar de deschidere pentru fiecare tronson, inclusiv pentru pod. „Solicit un document cu termene asumate pentru fiecare lot, nu estimări generale”, scrie Muraru.
Deputatul are și întrebări mai vechi fără răspuns. Cele despre stadiul A8, depuse pe 1 septembrie, așteaptă de 70 de zile, spune el. Pe 27 octombrie a cerut separat calendarul podului de la Ungheni și al tronsonului Iași–Ungheni.
Doi parlamentari din partide diferite pun, la o zi distanță, aproape aceleași întrebări aceluiași ministru. Asta spune cât de puțin se știe oficial despre calendarul A8.
Trei loturi din patru, blocate în jurul Iașului
Între Moțca și Ungheni, A8 are 88,8 kilometri, împărțiți în patru loturi. Toate sunt finanțate prin SAFE, programul european de împrumuturi pentru apărare și infrastructură cu dublă utilizare. Ofertele câștigătoare însumează 16,94 miliarde de lei fără TVA. Doar primul lot merge:
- Moțca–Târgu Frumos, 27 de kilometri, cu legătura spre A7 la Pașcani: contract semnat în mai cu asocierea SA&PE Construct, Tehnostrade, Spedition UMB și Euro-Asfalt, proiectare începută pe 24 august, 4,87 miliarde de lei
- Târgu Frumos–Lețcani, 28,6 kilometri, cu ocolirea orașului Podu Iloaiei: fără contract, după ce Curtea de Apel București a cerut pe 13 octombrie reevaluarea ofertei asocierii conduse de Danlin XXL, de 4,57 miliarde de lei
- Lețcani–Iași, 17,7 kilometri, practic centura Iașului, cu legături spre aeroport și Spitalul Regional: contract semnat pe 29 mai cu FCC Construcción și suspendat pe 28 octombrie, după contestația în anulare a firmei Concelex, 3,93 miliarde de lei
- Iași–Ungheni, 15,5 kilometri în România și aproximativ cinci în Republica Moldova: contract semnat pe 2 iulie cu asocierea condusă de Itinera, cu efecte suspendate din 5 august; pe 13 octombrie instanța a cerut reevaluarea ofertei, iar pe 5 noiembrie a respins definitiv contestația Itinera împotriva acestei decizii, 3,57 miliarde de lei
Pus cap la cap, 61,8 din cei 88,8 kilometri, adică aproape 70% din traseul din județ, stau în instanță sau în reevaluare. În bani, e vorba de 12,07 miliarde de lei din 16,94.
Contractul Lețcani–Iași a trăit 152 de zile până la suspendare. Constructorul apucase să înceapă proiectarea, pe 24 august.
Tot pe acest lot a apărut un al doilea semnal. Pe 26 octombrie, cu două zile înaintea suspendării, firma Eurokipper SRL a cerut la Tribunalul București deschiderea insolvenței pentru FCC Construcción, prin sucursala din București, arată portalul instanțelor. Cererea nu are încă un termen de judecată. Înregistrarea ei nu înseamnă că procedura s-a deschis, dar o pune pe masa judecătorilor în plin litigiu pe contractul de 3,93 miliarde.
La capătul traseului, podul peste Prut de la Ungheni are propriile probleme. Contractul separat, de 151,7 milioane de lei, era la 56% pe 20 octombrie, potrivit CNAIR, iar termenul s-a mutat în decembrie 2027. Constructorul, Ness Proiect Europe, a cerut concordat preventiv la Tribunalul Prahova pe 26 octombrie. Drumurile de acces nu sunt începute pe niciun mal al Prutului.
Ce recunoaște ministerul: ritm slab, proiectare lungă, bani lipsă
Ministerul a explicat întârzierile de pe A8 într-o adresă asumată de noul ministru, pe care a publicat-o marți Apix. Lista e lungă: constructori care nu țin ritmul, proiectare prelungită, exproprieri întârziate, lipsa banilor și contestații. Ministerul spune că unele lucrări așteaptă autorizații, iar pe alte tronsoane întârzierile au apărut înainte de deschiderea șantierelor.
Cel mai grav e lotul Leghin–Moțca, de circa 30 de kilometri, construit de UMB. Contractul a fost semnat în octombrie 2023, iar lucrările au ajuns la 13%. Ministerul nu îi mai dă un termen de finalizare. Acesta „urmează să fie stabilit în funcție de soluționarea revendicărilor” constructorului. Printre cauze, ministerul înșiră exproprieri suplimentare, mutarea rețelelor și revizuirea acordului de mediu. Recunoaște și probleme cu „mobilizarea antreprenorului și ritmul de execuție a lucrărilor”.
Pe Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, construit de turcii de la Nurol, ministerul admite „lipsa alocărilor bugetare în primii doi ani de derulare a contractului”. În februarie, Muraru avertiza public că sectorul montan al A8 riscă să rămână fără bani pentru exproprieri în bugetul pe 2026. Pe Miercurea Nirajului–Sărățeni, întârzierea vine din proiectare și din formalitățile pentru terenurile forestiere. Pe Pipirig–Leghin, ministerul spune că UMB a întârziat constituirea garanției de bună execuție.
Același grup apare de trei ori în această listă. UMB are Leghin–Moțca și Pipirig–Leghin și face parte din asocierea de pe Moțca–Târgu Frumos, singurul lot din județul Iași care avansează.
Banii SAFE expiră pe 31 decembrie 2030
Contractele de pe Moțca–Ungheni au câte 46 de luni: zece de proiectare și 36 de execuție. De azi până pe 31 decembrie 2030, termenul programului SAFE, mai sunt aproximativ 49 de luni. Un contract semnat în februarie 2027 s-ar termina, pe hârtie, chiar în decembrie 2030, fără nicio lună de rezervă.
Cătălin Urtoi, membru fondator al asociației „Hai Că Se Poate”, face aceeași socoteală. El susține că, fără contracte semnate până în februarie 2027 și fără ordine de proiectare până la 1 martie 2027, termenul din 2030 devine foarte greu de atins. „Sectorul din județul Iași al Autostrăzii A8 este complet blocat, iar finanțarea SAFE se poate pierde în orice moment”, a declarat Urtoi, care propune un protest amplu pentru A8.
Există și o voce mai liniștită. Horațiu Cosma, până de curând secretar de stat în Ministerul Transporturilor, spune că proiectul încă se încadrează: „Dacă punem termenele contractuale, suntem în interiorul calendarului SAFE 2030”. Calculul lui ține doar dacă termenele contractuale nu mai alunecă.
Tabloul național nu arată mai bine. O analiză publicată de Economedia pe 1 noiembrie numără cinci loturi blocate din cele nouă finanțate prin SAFE pe A8, pe A7 Pașcani–Suceava și pe drumul expres Suceava–Siret. Trei dintre ele sunt loturile A8 din jurul Iașului.
Peste litigiile de pe șantier s-a suprapus și cel politic. Pe 22 octombrie, Curtea Constituțională a admis cererea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și a constatat un conflict între Parlament și Guvern. Guvernul Bolojan adoptase ordonanța SAFE după ce fusese demis prin moțiune de cenzură, iar Curtea a decis că un guvern demis nu mai poate face asta. În aceeași seară, Mihai Jurca, pe atunci șeful Cancelariei premierului, a spus că decizia nu blochează programul SAFE, pentru că ordonanța nu reglementează felul în care se implementează. În răspunsul din iulie către Muraru, ministerul recunoștea însă două lucruri: bugetul de stat nu poate plăti singur investițiile din SAFE, iar scenariul unei decizii a Curții nu fusese discutat cu Comisia Europeană.
Următoarele termene: 11, 12 și 18 noiembrie
Miercuri, 11 noiembrie, Curtea de Apel București are un nou termen pe Târgu Frumos–Lețcani. Joi, 12 noiembrie, aceeași instanță se pronunță pe cererea de revizuire depusă de Itinera pentru Iași–Ungheni. Pe 18 noiembrie, la ora 9:00, judecă din nou contractul Lețcani–Iași. Până la o soluție, CNIR trebuie să refacă evaluarea ofertei câștigătoare pe Iași–Ungheni.
Interpelările lui Bodea și Muraru cer același lucru: un document scris, cu bani și termene pentru fiecare lot. „Aștept oficial răspunsul ministrului și îl voi prezenta public”, a scris Bodea. Muraru a cerut răspuns scris și oral, în plenul Camerei.
Până atunci, singurul termen public pentru întreaga Autostradă a Unirii rămâne cel de pe slide-ul de la forumul din 4 noiembrie: 2032. Banii SAFE pentru porțiunea dintre Moțca și Ungheni expiră cu doi ani mai devreme.
