Bazinul olimpic din Grădinari, început în 1990, a ajuns parcare. Pe 10 noiembrie 2026, sub acoperișul construit pentru piscina de 50 de metri stăteau mașini aliniate, iar pe stâlpii de beton erau pictate cu spray semne de parcare și săgeți.
Lângă zidurile pline de graffiti zace o mașină dezmembrată, fără roți și fără uși, sprijinită pe pietre. Pe jos sunt sticle, pungi și cauciucuri. Pe teren nu se vede nimic din ce ar anunța un șantier: nicio împrejmuire, niciun panou, niciun utilaj.
Imaginea vine la patru luni după ce Ministerul Dezvoltării a explicat în scris de ce bazinul a fost tăiat din programul guvernamental din care putea primi bani. Municipiul Iași nu a trimis o cerere online.
Bazinul olimpic, scos de pe listă pentru o cerere netrimisă
Bazinul figura pe lista subprogramului „Bazine de înot” al Companiei Naționale de Investiții (CNI), instituția prin care Guvernul construiește săli de sport și piscine. La sfârșitul lui 2020, primarul Mihai Chirica anunța că proiectul intrase pe această listă.
O ordonanță de urgență din 2025 a schimbat regulile. Fiecare beneficiar avea 60 de zile de la intrarea în vigoare a bugetului pe 2026 ca să ceară menținerea proiectului pe listă. Cererea se depunea pe o platformă a ministerului, investitii.mdlpa.ro. Legea bugetului a fost publicată pe 27 martie 2026, așa că termenul a expirat la sfârșitul lui mai.
Pe 9 iulie 2026, subsecretarul de stat Gabriel Traian Ghilea a răspuns la o interpelare a deputatului Alexandru Muraru. Răspunsul Ministerului Dezvoltării e scurt:
„Având în vedere că municipiul Iași nu a transmis în termen solicitarea aferentă acestui obiectiv de investiții, obiectivul a fost eliminat din listă”.
Ministerul mai scrie că o cerere nouă se poate depune abia „în momentul în care se va clarifica situația juridică a amplasamentului”.
5,24 milioane de lei într-un schelet de beton
Ce se vede azi în Grădinari e o construcție autorizată în decembrie 1990, după un proiect al Institutului Politehnic, actuala Universitate Tehnică „Gheorghe Asachi”. Universitatea a plătit lucrările din bani de la buget și din venituri proprii, în trei etape: 1990–1991, 1997–2000 și 2003–2009.
Până la sfârșitul lui 2009 a cheltuit 5.243.999 de lei. Stadiul l-a descris chiar Ministerul Educației, în nota cu care propunea transferul bazinului către municipiu. La corpul B, fundația e gata în întregime, structura în proporție de 95%, acoperișul de 75%, iar canalizarea exterioară de 7%. La corpul A nu s-a lucrat deloc.
În februarie 2023, construcția neterminată figura în contabilitatea universității cu 6.479.716 lei. În cartea funciară apare ca „Bazin Olimpic în curs de finalizare”, cu mențiunea „fără acte”.
Din 48.247 de metri pătrați au rămas 5.917
În august 1990, Prefectura a dat Institutului Politehnic 48.247 de metri pătrați pentru o bază sportivă studențească, pe bulevardul Chimiei și lângă strada Ciurchi. După legile retrocedării, Primăria a dat foștilor proprietari 26.329 de metri pătrați din terenul de pe Chimiei. Pentru bazin au rămas 5.917.
Un titlu de proprietate emis în 1998 acoperea 845 de metri pătrați chiar de sub clădire. Din cauza lui, în 2009 Primăria nu a mai emis autorizația pentru continuarea lucrărilor, iar șantierul s-a oprit. Litigiul a fost stins abia în 2018, printr-un schimb de terenuri aprobat de Consiliul Local.
Hotărâri de Consiliu Local, niciun transfer
În 2014, Consiliul Local a aprobat preluarea bazinului de la universitate „la stadiul de realizare existent”. Hotărârea a fost modificată în 2021 și completată în 2022, când consilierii au stabilit ca bazinul să fie administrat de Liceul cu Program Sportiv Iași.
Transferul se încheie doar printr-o hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Educației. Proiectul ei a fost publicat în 2022. În iulie 2026, Ministerul Dezvoltării scria că situația juridică a terenului încă nu e clarificată.
În august 2021, la ședința în care consilierii au votat modificarea, Mihai Chirica le spunea: „Problema este că avem de ales între două rele: rămâne acolo și se autodistruge sau îl preluăm noi așa cum trebuia să o facem de mai de mult și să ducem lucrarea la bun sfârșit”.
Încă din 2018, primarul spunea despre același proiect că „nu mai corespunde normativelor în vigoare” și că „investiția nu va mai putea fi niciodată bazin olimpic”. Doi ani mai târziu, anunța că proiectul a intrat pe lista CNI.
Ce a rămas pe teren
În vara lui 2024, Primăria anunța o expertiză tehnică a construcției, care să spună dacă scheletul mai poate fi folosit sau trebuie demolat. Interpelarea din iunie 2026 a cerut concluziile ei. Răspunsul Ministerului Dezvoltării nu pomenește expertiza.
Între timp, construcția și-a găsit singură o întrebuințare. Pe 10 noiembrie, singurul lucru organizat pe terenul bazinului olimpic erau locurile de parcare desenate cu spray pe stâlpi.
