În contextul adoptării Ordonanței de Urgență nr. 7/2026, Guvernul a impus o reducere de 30% a numărului maxim de posturi din administrațiile locale, cu scopul declarat de a eficientiza aparatul bugetar și de a diminua cheltuielile publice. La nivelul județului Iași, Consiliul Județean a inițiat aplicarea directivei transmise de Instituția Prefectului. O analiză a rapoartelor de specialitate și a datelor oficiale arată însă că aplicarea noului plafon maxim nu va produce modificări în structura actuală de personal și nu va genera economii suplimentare la bugetul local, întrucât organigrama activă se situează deja mult sub noile limite impuse.
Pentru a clarifica lipsa de impact direct a ordonanței asupra angajaților Consiliului Județean (CJ) Iași, este necesară analizarea modului în care au fost dimensionate limitele de personal în administrația locală. Plafoanele maxime de personal pentru autoritățile județene funcționează în baza OUG nr. 63/2010, fiind stabilite proporțional cu numărul de locuitori ai județului. Istoric, aceste limite au reprezentat un cadru maxim permis, adesea neacoperit în practică din cauza constrângerilor bugetare locale.
Conform documentelor oficiale analizate, pentru anul 2025, limita maximă aprobată pentru CJ Iași (incluzând aparatul de specialitate și Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor – DJADP) era de 628 de posturi. În urma aplicării OUG 7/2026, acest plafon a fost redus cu 30%. Instituția Prefectului Județului Iași a calculat și a comunicat oficial noul număr maxim permis: 440 de posturi. Deși reducerea matematică este de 188 de posturi, datele privind personalul efectiv din subordinea CJ Iași arată următoarea structură de ocupare:
- Aparatul propriu al CJ Iași: funcționează cu o organigramă de 240 de posturi (conform ultimei reorganizări aprobate în iunie 2024).
- Direcția de Drumuri (DJADP): funcționează cu o organigramă de 51 de posturi.
- Total posturi efective: 291.
Prin urmare, chiar și după aplicarea reducerii de 30% la nivelul plafonului maxim, numărul de posturi aprobat în prezent (291) se încadrează în noua limită impusă de Guvern (440), lăsând o marjă de 149 de posturi neocupate/neînființate față de noul plafon.
Efectele asupra instituțiilor subordonate
Același model de calcul și aceeași lipsă de impact imediat se regăsesc și în cazul celorlalte direcții subordonate Consiliului Județean, ale căror posturi sunt reglementate prin anexe distincte, dar care au fost revizuite tot pe baza OUG 7/2026:
- Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor (DJEP): Noul plafon maxim a fost stabilit la 66 de posturi. În practică, organigrama instituției numără în prezent 52 de posturi.
- Direcția Județeană de Pază și Protecție (DJPP): Noul plafon maxim revizuit este de 153 de posturi. Realitatea operațională din teren indică 98 de posturi aprobate.
- Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile: Nu sunt afectate de reduceri, menținându-și plafonul alocat de 10 posturi, valabil strict pe durata implementării proiectelor.
Trebuie menționat că prevederile OUG 7/2026 exceptează explicit de la aceste limitări sectoarele de activitate esențiale, precum asistența socială (DGASPC), sănătatea, instituțiile de cultură (muzee, filarmonică, teatre) și învățământul special.
În concordanță cu aceste date tehnice, Raportul de specialitate al CJ Iași (nr. 12587/06.04.2026) notează că „Personalul UAT Județul Iași – Consiliul Județean Iași se încadrează în numărul maxim de posturi stabilit de Instituția Prefectului (…) și nu se impune analiza opțiunilor de reducere”. Documentul oficial subliniază că măsura nu produce un impact financiar suplimentar asupra bugetului local și nici un impact social, deoarece nu implică disponibilizări.
Această realitate faptică a fost adusă și la cunoștința Sindicatului Salariaților din Aparatul Propriu al Consiliului Județean Iași. Printr-o adresă oficială (nr. 61/06.04.2026), comitetul sindical a confirmat recepționarea informațiilor, subliniind că a luat la cunoștință faptul că „la nivelul Consiliului Județean Iași nu intervin modificări de reducere a cheltuielilor (…) respectiv: de reducere a numărului de posturi finanțate, disponibilizări de personal, reducerea nivelului unor sporuri”.
