Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat miercuri pachetul legislativ care consfințește denunțarea acordurilor fondatoare ale Comunității Statelor Independente (CSI). Decizia formalizează retragerea Chișinăului din organizația constituită în jurul Federației Ruse după destrămarea URSS. Această măsură reprezintă o reconfigurare majoră a politicii externe a statului vecin, cu implicații directe asupra arhitecturii de securitate și a relațiilor comerciale de la granița de Est a României.
Decretele prezidențiale, care validează votul acordat joia trecută de Parlamentul de la Chișinău în lectură finală, vizează denunțarea Acordului de constituire al CSI, a Protocolului aferent și a Statutului organizației. Aceste documente au reglementat, din 1994, apartenența Republicii Moldova la structura politico-economică dominată de Moscova.
Mecanismul retragerii și etapele procedurale
Conform normelor de drept internațional, ieșirea din Comunitatea Statelor Independente implică o procedură etapizată. În perioada imediat următoare, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău va notifica oficial Comitetul Executiv al CSI cu privire la denunțarea documentelor fondatoare. Statutul oficial de stat membru va înceta la exact 12 luni de la transmiterea acestei notificări. Decuplarea administrativă a Republicii Moldova a fost însă inițiată anterior promulgării acestor legi, desfășurându-se progresiv în ultimii doi ani:
- Anul 2022: Pe fondul declanșării războiului din Ucraina, autoritățile de la Chișinău au suspendat participarea la reuniunile și activitățile curente ale CSI.
- Anul 2023: Guvernul moldovean a stopat contribuțiile financiare către organizație, încetând plata cotizațiilor anuale. Concomitent, a fost demarată procedura de denunțare a zeci de acorduri bilaterale și multilaterale încheiate pe platforma CSI, acoperind domenii de la energie la educație.
- Februarie 2024: Republica Moldova s-a retras oficial din Adunarea Parlamentară a CSI, forul legislativ consultativ al organizației.
Motivația principală a retragerii, formulată oficial de autoritățile moldovene, este fundamentată pe considerente de securitate națională și de nerespectare a tratatelor internaționale. Conform poziției exprimate de Chișinău, Federația Rusă — statul fondator și principalul decident în cadrul CSI — a încălcat valorile statutare ale organizației, în special principiul suveranității și al integrității teritoriale. Autoritățile moldovene invocă în acest sens invazia declanșată împotriva Ucrainei, dar și prezența continuă a trupelor ruse în regiunea transnistreană, menținută fără acordul guvernului Republicii Moldova și în contradicție cu angajamentele internaționale anterioare.
De-a lungul timpului, dezbaterea publică privind apartenența la CSI s-a concentrat pe riscul pierderii piețelor de desfacere pentru producătorii agricoli moldoveni. Datele macroeconomice din ultimul deceniu indică însă o schimbare structurală a comerțului extern al Republicii Moldova.
Economia statului vecin a parcurs un proces de reorientare accentuată. În prezent, peste 60% din exporturile Republicii Moldova sunt direcționate către piața Uniunii Europene, România consolidându-și poziția de principal partener comercial. Această tranziție a fost parțial accelerată de embargourile impuse intermitent de Federația Rusă pentru produsele moldovenești (vinuri, fructe, carne) în anii 2000 și 2010. Aceste restricții au determinat producătorii locali să adopte standardele europene de calitate pentru a accesa piețe alternative, reducând astfel dependența de piața CSI.
Sursă foto: Digi24
