Miercuri, 15 aprilie 2026, Consiliul Local Iași a aprobat, într-o ședință extraordinară, reducerea organigramei Primăriei cu 251 de posturi, conform noilor directive guvernamentale. Deși pe hârtie măsura pare să indice o restructurare masivă a aparatului bugetar local – o scădere de aproape 20% a numărului de funcții –, în realitate, niciun angajat al municipalității nu își va pierde locul de muncă.
De unde vine obligativitatea reducerii personalului
Modificările votate de consilierii locali nu sunt o inițiativă internă a Primăriei Iași, ci o consecință directă a aplicării Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 7/2026. Actul normativ, menit să crească „capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale”, impune o tăiere abruptă: reducerea cu 30% a posturilor din administrația publică locală, raportat la numărul stabilit anterior.
Instituția Prefectului Județului Iași a transmis oficial municipalității că, în urma calculelor dictate de Guvern, plafonul maxim de posturi permis pentru U.A.T. Municipiul Iași scade de la 1.299 (plafonul aprobat pentru 2025) la doar 1.048. Nerespectarea acestei decizii în termen de 30 de zile ar fi atras sancțiuni financiare severe din partea Ministerului Finanțelor, respectiv sistarea alimentării cu cote defalcate din impozitul pe venit, o sursă vitală pentru bugetul orașului.
Matematica noii organigrame a Iașului
Pentru a respecta noul prag de 1.048 de posturi, reducerile au fost direcționate specific, protejând în același timp departamentele vizate direct de atragerea de fonduri sau de utilitate directă către cetățean. Conform Proiectului de Hotărâre și raportului de specialitate întocmit de Serviciul Resurse Umane, arhitectura aparatului local se modifică astfel:
- Aparatul administrativ propriu-zis: Scade de la 720 de posturi la 504 posturi (o tăiere de 216 poziții, absorbind cel mai mare șoc al ordonanței).
- Poliția Locală și paza obiectivelor județene: Scade de la 362 de posturi la 325.
- Serviciul de Evidență a Persoanelor (DLEP): Crește ușor, de la 84 la 86 de posturi.
- Personalul pentru fonduri europene: Rămâne intact. Cele 10 posturi pentru implementarea proiectelor și cele 121 de posturi adăugate post-implementare sunt menținute, subliniind importanța fondurilor nerambursabile.
- Posturi pentru microbuze: Rămân neschimbate (2 posturi).
Trebuie precizat că din aceste limitări sunt exceptate anumite instituții subordonate, de importanță socială și culturală, precum Direcția de Asistență Socială, Creșa Municipiului Iași, Ateneul Național, Casa de Cultură „Mihai Ursachi” sau Muzeul Municipal „Regina Maria”.
Tamponul posturilor vacante și blocajul central
Deși cifrele indică o reorganizare dură, decizia nu generează concedieri. Explicația a fost oferită de primarul Mihai Chirica în timpul ședinței: toate cele 251 de posturi tăiate erau deja vacante.
Strategia conducerii locale a fost, conform declarațiilor, una de prudență administrativă. Prin menținerea intenționată a unui procent de posturi libere în organigramă, Primăria a putut asimila tăierile impuse de OUG 7/2026 fără a declanșa crize sociale interne sau dispute sindicale.
Declarațiile din plen au subliniat această abordare. Primarul Mihai Chirica a recunoscut deschis că municipalitatea a recurs la o formă de inginerie administrativă pentru a se proteja de astfel de șocuri legislative: „Noi nu ne-am ocupat organigrama, chiar dacă ordinele prefecților anterioare prevedeau acest lucru. Am rămas întotdeauna în aşteptare, pentru că am găsit de cuviinţă să menținem un aparat eficient.
În calitate de electrician, aveam deja cablurile trase şi nu am fost nevoit să primesc cu uimire decizia luată, pentru că acele posturi nu erau ocupate. Am evitat, fentând stânga-dreapta și căutând soluții, să nu ocupăm aceste posturi, pentru a face aparatul mai flexibil.”
Din punct de vedere al analizei economice locale, efectul imediat asupra bugetului operațional al Iașului va fi neutru. Deoarece salariile pentru aceste 251 de posturi vacante nu erau plătite efectiv (neexistând angajați care să le încaseze), bugetul de salarii nu scade fizic, ci scade doar potențialul de extindere viitoare. Totuși, nota justificativă a proiectului menționează corect că decizia „creează premisele reducerii cheltuielilor de personal suportate din bugetul local” pe termen mediu și lung, blocând definitiv posibilitatea angajărilor pe respectivele poziții.
Ceea ce asistăm este, în fond, o reglare contabilă între realitatea guvernamentală (care cere austeritate din pix) și realitatea locală (care funcționa deja subdimensionat raportat la dreptul legal anterior).
