Limba latină ar putea fi introdusă la Bacalaureat la profilul umanist

Dezbaterea privind arhitectura examenului de Bacalaureat pentru profilul umanist a fost relansată la Iași. Alla Apopei, directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, a solicitat public reintroducerea limbii latine ca probă opțională la examenul de maturitate. Propunerea vine pe fondul elaborării noilor planuri-cadru prevăzute de Legea Învățământului Preuniversitar, care vor remodela Bacalaureatul începând cu anul 2030.

Prezentă recent în cadrul emisiunii „Starea Educației” de la Radio Iași, Alla Apopei, director al Colegiului Național „Vasile Alecsandri” Iași, a amintit că menținerea limbilor clasice (latina și greaca veche) în trunchiul comun a necesitat eforturi susținute din partea mediului academic și preuniversitar. Latina și-a pierdut statutul de probă de Bacalaureat în urmă cu 16 ani, printr-o decizie ministerială care a vizat, la momentul respectiv, simplificarea examenului și alinierea la cerințele unei piețe a muncii orientate spre competențe practice.

„Din păcate, din 2010, elevii de la profilul umanist nu pot susține, deci li s-a luat acest drept, Bacalaureatul la Limba Latină. Să sperăm că odată cu reforma sau restructurarea Bacalaureatului, ce vine în urma acestor noi planuri-cadru, deci atunci în 2030, când anunță ministerul că Bacalaureatul va arăta altfel, va avea și Limba Latină pentru profilul umanist, locul ei, acolo, printre alte discipline”, a declarat directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri”.

În prezent, un absolvent de la specializarea Filologie susține probele scrise la Limba și literatura română, Istorie și o probă la alegere dintr-un pachet de științe socio-umane (Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie sau Filosofie). Lipsa latinei din această grilă a redus considerabil interesul practic al elevilor pentru aprofundarea materiei.

Argumentele pro: Structură logică și performanță academică

Susținătorii studiului clasic, sprijiniți de mediul universitar ieșean (Facultatea de Litere a UAIC fiind un pol de tradiție în domeniu), aduc în spațiul public mai multe argumente pragmatice pentru reintroducerea latinei ca opțiune de examen:

• Structurarea gândirii analitice: Studiul latinei implică o rigoare gramaticală și sintactică ce antrenează logica, având pentru elevii de la umanist un efect formativ similar cu cel al matematicii pentru profilul real.
• Fundament pentru învățământul superior: Noțiunile de limbă latină reprezintă un avantaj academic demonstrabil pentru viitorii studenți la Drept (unde terminologia romană este baza dreptului civil), Medicină și Farmacie (pentru nomenclatura de specialitate), Teologie sau Istorie.
• Filtru de excelență: Transformarea latinei într-o probă opțională ar oferi tinerilor cu înclinații spre studiul Antichității sau lingvistică șansa de a se profila încă din liceu.

Contra-argumente și provocări sistemice

Pe de altă parte, propunerea de la Iași se lovește de realitățile administrative ale sistemului național de educație, care explică reticența istorică a Ministerului Educației de a extinde lista probelor:

• Încărcarea programei: Asociațiile de elevi reclamă constant volumul prea mare de informații și suprasolicitarea. Adăugarea unei noi discipline de examen, fie și opțională, contravine tendinței generale de aerisire a programei.
• Resursa umană: Deși Iașul dispune de un corp profesoral de elită, la nivel național există un deficit real de profesori calificați pentru predarea limbilor clasice, mai ales în orașele mici sau în mediul rural.
• Pragmatismul digital: Politicile educaționale actuale prioritizează alocarea resurselor către competențele digitale (STEM), antreprenoriat și educație financiară, domenii considerate mai relevante pentru angajabilitatea imediată.

Fereastra de oportunitate: Reforma din 2030 și modelele europene

Noua Lege a Învățământului Preuniversitar (Legea 198/2023) prevede un format nou al Bacalaureatului, aplicabil elevilor care vor intra în clasa a IX-a în toamna anului 2025. Noul sistem promite o evaluare mult mai personalizată pe profilul ales, ceea ce deschide teoretic ușa pentru reintegrarea unor materii de nișă, cum este latina, sub forma unor probe facultative sau specifice.

Dacă privim spre sistemele educaționale vest-europene, observăm abordări diferite, dar care păstrează o formă de evaluare a studiilor clasice:

• Italia: În cadrul Liceo Classico, proba de traducere din latină sau greacă veche la examenul de Maturità rămâne obligatorie și este considerată un standard al excelenței.
• Germania: Certificarea Latinum, obținută la finalul liceului, este adesea o precondiție pentru admiterea la facultățile umaniste de top.
• Franța: Latina are statut de materie opțională, dar punctajul obținut la examen poate aduce un bonus la media generală a Bacalaureatului, stimulând astfel studiul benevol.

Sursă foto: Radio Iași