Între 13 și 24 mai 2026, Palatul Braunstein din Iași va găzdui expoziția „Malleus Maleficarum”, un eveniment central integrat în festivalul Romanian Creative Week (RCW). Proiectul prezintă un exemplar original din 1487 al faimosului manual al Inchiziției, un document utilizat istoric pentru fundamentarea persecuțiilor împotriva femeilor. Artefactul este expus alături de lucrări de artă contemporană, propunând o analiză a mecanismelor de control social, a obedienței și a stigmatizării.
Exemplarul „Malleus Maleficarum” (Ciocanul Vrăjitoarelor) a fost adus la Iași printr-un parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal din Sibiu și este expus în condiții de securitate adaptate valorii sale patrimoniale. Din punct de vedere istoric, volumul a servit drept bază juridică și teologică pentru vânătoarea de vrăjitoare desfășurată la nivel european.
În cadrul secțiunii Arts a RCW, curatorul Marlene Herberth utilizează acest artefact ca punct de plecare pentru a cerceta persistența sistemelor de opresiune și control în societatea modernă.
„Trebuie să ne dăm seama că aceste sisteme ne-au fost impuse cândva și să căutăm un alt mod de a-l percepe pe celălalt. Să nu mai repetăm această vânătoare de vrăjitoare, ci pur și simplu să vedem cum putem trăi mai bine împreună. Deși personajele se schimbă de-a lungul istoriei, mecanismele rămân adesea aceleași: obediență, stigmatizare, teroare și excludere”, subliniază Herberth.
Tematici vizuale abordate de artiștii invitați
Prima parte a expoziției integrează documentul medieval într-un discurs vizual contemporan, prin intermediul lucrărilor semnate de artiști români și internaționali. Temele principale vizează modurile în care se manifestă frica și autoritatea:
- Anxietate și violență sistemică: Artista Lea Rasovszky expune diorame axate pe fricile din mediul domestic. În paralel, artistul canadian Ghassan Naji (g0naji) prezintă un material video generat cu ajutorul inteligenței artificiale, care ilustrează transformarea ciclică a simbolurilor asociate conflictelor și dogmelor de-a lungul erelor.
- Stigmatizarea corpului feminin: Lucrările lui Mihai Negru analizează condamnarea istorică a femeii. Această direcție este completată de Dr. Lynne Hocking (Scoția), care folosește materiale textile pentru a reprezenta o genealogie feminină pe o perioadă de 50.000 de ani, situată la intersecția dintre genetică, memorie și meșteșug.
- Alienarea socială: Radu Belcin, prin seria „Society of Glass Tears”, abordează tema pierderii identității în cadrul structurilor de putere, în timp ce sculptura Biancăi Mann, construită în jurul unui craniu, pune privitorul față în față cu tema fragilității umane.
Instalația performativă „Tales of the Dead”
A doua componentă a proiectului o reprezintă instalația „Tales of the Dead”, realizată de duo-ul româno-spaniol Elena Urucatu și Carlos Maté. Aceasta este o experiență imersivă, concepută pentru a explora percepția publicului asupra fricii și memoriei, având următoarele date tehnice de organizare:
- Perioada de desfășurare: 13–17 mai 2026.
- Format: 20 de sesiuni performative tip „one-to-one” (un singur spectator pentru fiecare interacțiune).
- Concept: Scenografia reconstituie un cadru specific anului 1816 (cunoscut ca „anul fără vară”), o perioadă marcată de anomalii climatice globale și asociată cu apariția literaturii gotice.
- Interacțiune: Instalația se bazează pe utilizarea stimulilor olfactivi și gustativi, implicând spectatorul într-un demers activ. Participarea necesită înregistrare prealabilă din cauza formatului restrâns.
Vernisajul expoziției este programat pentru vineri, 15 mai, de la ora 16:00, la Palatul Braunstein. Evenimentul va aduce laolaltă specialiști din mediul academic și muzeal, printre invitați numărându-se dr. Alexandru Ilie Munteanu (muzeograf-coordonator, Biblioteca Brukenthal), alături de dr. Adinel Dincă și dr. Lavinia Costea (istorici în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca).
