Genesis Property: Aproape jumătate din angajați văd inteligența artificială drept un tool util

Într-o piață a muncii marcată de presiunea eficienței și de o tranziție digitală accelerată, integrarea Inteligenței Artificiale (AI) în mediul profesional generează reacții mixte în rândul angajaților din România. Deși promite eficientizarea fluxurilor de lucru și preluarea sarcinilor repetitive, un studiu de specialitate publicat recent reflectă un contrast evident: recunoașterea la scară largă a utilității tehnologiei coexistă cu preocupări majore legate de dependența digitală și impactul automatizării asupra politicilor de resurse umane.

Instrumentele bazate pe AI și-au demonstrat capacitatea de a crește productivitatea, un avantaj competitiv recunoscut de o proporție semnificativă a forței de muncă. Aproape jumătate dintre salariații români (48%) consideră că Inteligența Artificială este un instrument util, care le simplifică activitatea curentă.

Totuși, datele extrase din studiul realizat la începutul acestui an de Genesis Property, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.100 de angajați, indică existența unor rezerve solide privind implementarea necontrolată a acestor soluții:

• Riscul de supra-dependență: 66% dintre respondenți se tem de o dependență excesivă față de noua tehnologie la locul de muncă.
• Efectul de dezumanizare: 56% sunt de părere că AI riscă să dezumanizeze munca.
• anga40% tratează fenomenul cu prudență, în timp ce 31% recunosc că expansiunea AI le creează o stare de anxietate privind siguranța jobului pe termen lung.

În ciuda acestor rezerve, beneficiile practice sunt clar conturate de respondenți în trei arii principale: automatizarea sarcinilor repetitive (53%), analiza rapidă a datelor (40%) și susținerea activităților creative (28%).

Limitele automatizării în management și evaluare

Discrepanța dintre om și tehnologie devine pronunțată atunci când se pune problema deciziilor manageriale. Datele arată o tendință clară a angajaților de a trasa limite între eficiența algoritmică și nevoia de supervizare umană.

Deși o majoritate de 62% dintre cei chestionați este de acord ca tehnologia să fie folosită pentru a fundamenta decizii procedurale (cum ar fi furnizarea de date pentru evaluări, promovări sau concedieri), acceptabilitatea scade drastic în cazul evaluărilor calitative:

• Sistemele de monitorizare: 50,8% indică monitorizarea activității prin AI drept principalul factor de disconfort la job.
• Evaluările de performanță: 42,9% își exprimă îngrijorarea față de perspectiva unor evaluări automatizate, realizate exclusiv pe baza metricilor, fără un filtru uman.
• Analiza psihologică: Peste 53% nu sunt de acord cu utilizarea instrumentelor AI pentru evaluarea emoțiilor, a motivației sau a stării psihologice.
• Factorul decizional: Peste 35% consideră că dinamica de echipă și relațiile interpersonale trebuie să rămână un teritoriu exclusiv uman, în timp ce aproape 30% indică leadershipul și asumarea responsabilității drept domenii care nu pot fi delegate tehnologiei.

Nivelul actual de digitalizare determină angajații să solicite o regândire a mediului fizic de lucru, pentru a contracara suprasolicitarea tehnologică. Cifrele indică o cerere pentru spații care să faciliteze deconectarea în timpul programului de muncă:

• 55% dintre angajați consideră că tehnologia trebuie echilibrată prin zone de relaxare, birouri în aer liber, lumină naturală și prezența elementelor naturale.
• 37,3% își doresc un mediu care crește eficiența, dar menține deciziile în sfera umană.
• 35,2% solicită un design de birou în care prezența tehnologiei să nu fie intruzivă.
• 34% susțin necesitatea unor zone dedicate exclusiv colaborării și interacțiunii umane, fără ecrane sau dispozitive digitale.

Analiza datelor sugerează că tranziția către o economie digitalizată avansată implică nu doar adaptări tehnice, ci și o gestionare atentă a resurselor umane. Pentru angajatorii de pe plan local și național, provocarea o reprezintă calibrarea modului în care este implementată Inteligența Artificială. Eficientizarea operațională trebuie susținută de politici organizaționale care să mențină transparența evaluărilor, să limiteze intruziunea digitală excesivă și să garanteze că deciziile finale, cu impact asupra parcursului profesional, rămân responsabilitatea exclusivă a managementului uman.

*** Notă metodologică: Datele fac parte dintr-un sondaj derulat online la începutul acestui an de Genesis Property, pe un eșantion de 1.146 de utilizatori de internet din România (peste 53% bărbați, 76% angajați fără funcții de conducere și aproximativ 33% cu un venit net de peste 6.000 de lei).