Primarul Mihai Chirica a anunțat recent un pachet de investiții de aproximativ 73 de milioane de euro pentru modernizarea termoficării din Iași, promis drept „sfârșitul definitiv al dependenței de cărbunele rusesc”. Planu include un nou parc fotovoltaic pe locul fostei uzine CET II Holboca, mișcare care ar trebui să reducă prețul gigacaloriei cu până la 10%. Dacă lăsăm la o parte optimismul declarațiilor politice, cifrele arată un tablou nuanțat: unele contracte sunt deja semnate, în timp ce altele au rămas, deocamdată, doar în faza de intenție sau pe masa de licitații.
Fosta platformă CET II Holboca, blocată de dependența istorică de cărbune și de costul uriaș al certificatelor de poluare, intră în prima fază de reconversie. Aici lucrurile sunt certe: licitația pentru parcul fotovoltaic, finanțată prin Fondul pentru Modernizare, a fost câștigată de asocierea Electro – Alfa International SA (lider) – CRC AG.
Primăria a obținut chiar o reducere de preț: contractul s-a semnat la 41,9 milioane de lei (inclusiv TVA), față de estimarea inițială de 48,8 milioane de lei. Banii acoperă pregătirea terenului, montarea panourilor și racordarea la rețea pe o porțiune din cele 40 de hectare ale fostului depozit de zgură.
Ce se construiește concret pe fosta groapă de zgură
Parametrii tehnici asumați prin caietul de sarcini prevăd o centrală de dimensiuni considerabile:
- Capacitate: 14.000 de module fotovoltaice monocristaline (cu 132 de celule fiecare), montate cu orientare Est-Vest și o înclinare de 10 grade.
- Eficiență: Panourile vor asigura o putere minimă de 700 Wp și un randament nominal de cel puțin 21,1%.
- Producție estimată: Centrala va livra în rețea 9.849,99 MWh/an în primul an de operare.
Eliminarea centralei pe cărbune și pornirea acestui parc ar urma să reducă emisiile poluante cu peste 200.000 de tone de CO2 anual, conform primarului.
Adevăratul impact asupra facturilor depinde însă de următoarele etape ale proiectului. Edilul a anunțat că Primăria vrea să cumpere, în faza a doua, o instalație de producere a hidrogenului (consum de 10 MW, producție de 2.174 Nm³/h). Planul e ca hidrogenul obținut să fie amestecat în proporție de 15-20% cu gazul natural folosit la ardere.
„Aceasta va determina o ieftinire a prețului gigacaloriei cu 8 – 10%”, este promisiunea lui Mihai Chirica.
În practică, această ieftinire rămâne deocamdată un calcul pe hârtie. Pentru ca facturile ieșenilor să scadă efectiv, administrația trebuie să finalizeze la timp restul licitațiilor, să integreze cu succes noua tehnologie și să spere că prețurile de pe piața liberă a energiei nu vor exploda între timp.
Marile investiții sunt încă în așteptare
Pentru a putea folosi acel hidrogen (viziunea de echipamente „H2-Ready”), infrastructura de producție a orașului trebuie refăcută din temelii. Aici apar provocările majore, deoarece fondurile grele sunt încă blocate în proceduri birocratice:
- Trecerea CET II Holboca pe gaze naturale: La jumătatea lunii martie, Primăria a primit o singură ofertă, de la compania suceveană Loial Impex SRL, pentru proiectarea și execuția conversiei de pe huilă pe gaze. Este un proiect imens, care presupune opt grupuri de cogenerare noi și costă 183,9 milioane de lei (cu TVA). Momentan, oferta se află abia în stadiul de evaluare tehnică.
- Noi echipamente la CET I Iași (Tudor Vladimirescu): Un al doilea contract masiv, finanțat prin Ministerul Dezvoltării, vizează instalarea unor motoare termice de cogenerare și a unor cazane pregătite să funcționeze chiar și cu 100% hidrogen în viitor. Licitația este deschisă, valoarea estimată sare de 141,9 milioane de lei (cu TVA), iar companiile mai au timp să depună oferte abia până pe 15 mai 2026.
Sistemul de termoficare din Iași a rezistat în ultimii ani, evitând colapsul tehnic și financiar înregistrat în alte orașe mari din țară. Ținta oficială a Primăriei este ca, din 2028, peste 80% din energia termică a Iașului să fie produsă curat, prin cogenerare și resurse regenerabile.
