Sistemul sanitar românesc înregistrează noi tensiuni sociale. Miercuri, mii de sindicaliști afiliați Federației Sanitas au declanșat un protest în București, cu o manifestație inițială în fața sediului Guvernului, urmată de un marș spre Piața Constituției. Miza centrală a acestor mișcări de stradă o reprezintă proiectul noii legi a salarizării unitare. Angajații din sistemul public de sănătate și asistență socială susțin că noul act normativ, prezentat ca o reformă menită să elimine inechitățile, ar putea genera, în practică, scăderi ale veniturilor reale pentru anumite categorii de personal.
Până la ora 11:30, peste o mie de protestatari se aflau deja pe străzile Capitalei. Organizatorii estimează că numărul participanților la acest protest Sanitas ar putea atinge 15.000 de persoane pe parcursul zilei. Acțiunea vine după ce reprezentanții federației au pichetat, joia trecută, Ministerul Muncii, solicitând deblocarea angajărilor și respectarea acordurilor salariale negociate anterior.
Consiliul Național al Sanitas a respins oficial proiectul legislativ propus de autorități, argumentând că documentul este „inechitabil, incomplet și profund defavorabil” angajaților. Dincolo de retorica sindicală, nemulțumirile se concentrează pe două mecanisme tehnice de calcul salarial:
- Problema plafonării: Conform analizelor sindicale, pentru o parte semnificativă a angajaților din domeniu (estimată de sindicate la peste jumătate), noua grilă nu va genera majorări, ci va menține veniturile la nivelul actual. Sindicaliștii argumentează că această stagnare anulează, de facto, efectele inflației asupra puterii de cumpărare.
- Reorganizarea sporurilor: Aceasta reprezintă principala vulnerabilitate semnalată de reprezentanții personalului medical. În prezent, o cotă importantă din venitul net al asistenților, infirmierilor și medicilor provine din sporuri (pentru condiții deosebit de muncă, ture de noapte și gărzi). Sindicatele susțin că limitarea sau tăierea acestor sporuri, în absența unei majorări proporționale a salariului de bază care să le absoarbă, va duce la o reducere matematică a venitului net lunar.
„Compensațiile propuse nu acoperă pierderile și nu reechilibrează impactul financiar”, se arată în poziția oficială a liderilor Sanitas, care contestă eficiența măsurilor de protecție a veniturilor avansate de Executiv.
Ruptura dialogului interinstituțional
Un alt factor care a generat protestele este discrepanța semnalată de sindicate între acordurile de principiu discutate anterior cu Ministerul Sănătății și forma finală a proiectului asumat de Guvern (prin Ministerul Muncii). Sindicaliștii acuză o deficiență în procesul de dialog social și susțin că proiectul actual omite anumite categorii profesionale din sistemul public de sănătate și asistență socială.
În acest context, Sanitas a transmis un mesaj ferm factorilor de decizie: „Nu este posibil să ceară stabilitate, performanță și asumare din partea angajaților din sănătate și asistență socială, în timp ce construiește un mecanism salarial care reduce veniturile și adâncește inechitățile”.
Revendicarea principală articulată în cadrul acestui protest Sanitas este retragerea actualului proiect al legii salarizării. Sindicatele cer reluarea negocierilor, având ca bază de pornire angajamentele discutate cu experții din Ministerul Sănătății.
Dacă proiectul legislativ va fi adoptat în forma actuală, sistemul sanitar s-ar putea confrunta cu riscuri operaționale. Dincolo de nemulțumirea internă, modificarea nefavorabilă a structurii veniturilor (în special prin afectarea plății pentru munca în ture și condiții dificile) ar putea reactiva tendința de migrație a personalului medical calificat spre sectorul privat intern sau către sistemele de sănătate din Vestul Europei.
